Dragă Alina,
Am dat întâmplător de articolul tău și m-am amuzat teribil. 🙂 Ai o viziune foarte originală și picantă referitor la ginecologie și aș vrea să lămuresc câteva chestii din punctul de vedere opus. Mai întâi, spui despre ginecologii care văd sute de organe genitale feminine: ”Suntem siguri că medicii ăștia au cea mai mică probabilitate să se căsătorească? Care e nebuna care ar accepta așa ceva??”. Păi, sunt destule, crede-mă! 🙂 Îmi dau seamă că pare foarte picant, dar imaginează-ți că Medicina, în general, (ginecologia inclusă) este doar o meserie și te obișnuiești pur și simplu în timp. Să îți spun cum este de fapt.
Pare picant doar la început, când ești student și te duci primele 3-4 ori la practică. Intri în cabinet, te așezi în spatele profesorului (medic) și încerci din răsputeri să pari profesionist, ca și cum ai lucra în domeniu de când lumea și pământul și ai fi văzut deja 1.000 de femei crăcănate pe scaunul ginecologic. În realitate, ești curios și rușinat în același timp. Dacă se nimerește o domnișoară mai tinerică și cu nuri, te simți de-a dreptul exaltat și norocos că apuci să vezi ceva ce orice băiat și-ar dori să vadă atunci când fetele trec pe lângă ei pe stradă, îmbrăcate ”de scandal”. Dacă, însă, nimerești vreo cucoană cu o pădure stufoasă și nețesălată de câțiva ani, ori o femeie care are contact cu apa și săpunul doar la ocazii, interesul se limitează automat doar la comentariile doctorului și la puținul pe care ți-l amintești din anatomia și fiziologia feminină predate la orele de curs, încercând să înțelegi la ce se uită ăla și de ce.
La sfârșitul facultății, când îți începi rezidențiatul, ești deja mai mult decât obișnuit. Organele genitale feminine nu mai au, în mare, nici un secret pentru tine. Știi tot - cum sunt dispuse diversele anexe, cum sunt interconectate, ce vascularizație au, ce grosime au (sau ar trebui să aibă) pereții în condiții normale, care este aspectul histopatologic normal, diametre interioare etc. Ești concentrat pe instrumentar, să nu uiți ceva poate, să nu ratezi ceva suspect, și cam atât. Singurele mistere rămase sunt legate de bolile specifice și diferențele dintre ele. Nu te mai interesează de multă vreme să ”vezi”, în sensul în care băieții vor să vadă ”ce-au fetele acolo”, pentru că știi deja ce au, cum arată, cum funcționează și, de regulă, mult mai bine decât posesoarele de drept. Ai niște parametri de verificat și cam atât.
Ceea ce rămâne este interesul pentru persoană. Sunt femei interesante și femei comune (trec prin fața ta ca piesele la fabrică). Din punct de vedere personal, apreciezi curățenia lor (sau lipsa ei, când e cazul), apreciezi eventual eleganța și poate trăsăturile. Apreciezi cu siguranță conversația inteligentă, atunci când ea există. Nu diferă cu nimic de aprecierile obișnuite pe care le faci pe stradă. Te asigur apoi că pe ginecolog îl doare fix în cot dacă ai ratat un fir de păr când te-ai epilat. El este interesat (în general) să nu cumva să te facă să te simți jenată sau stresată și ăsta e și rostul conversației despre copii, vreme etc. care te scoate din minți. 🙂 Dacă te-ar crăcana pur și simplu și ți-ar introduce speculul fără să zică nimic, te-ai simți aproape violată, probabil (ginecologul mai face și de-astea, când e obosit sau fără chef…).
Odată terminat programul, ginecologul este educat (se autoeducă) să uite complet ce a văzut peste zi. Va ține minte doar ce este necesar - ”pacienta X cu problema Y, să nu uit s-o trec în agendă, că p-ormă mă aglomerez și e jale…”. Dacă nu ar face așa, nu ar putea avea nicio relație normală cu o femeie fără să analizeze permanent consistența (și cauzele ei), relaxarea, aspectul, vâscozitatea (și cauzele) etc… Dacă este totuși ceva de apreciat, atunci este că un ginecolog va fi întotdeauna mai interesat de TINE, întreagă, ca persoană, și mai puțin de ”anexele” tale naturale. În rest, dă-i înainte, succes la scris, că scrii bine! 🙂
Un ginecolog
Și tu poți scrie pe Catchy! 
Trimite-ne textul pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Zavaidoc: iubire și muzică în anul 1923. Un roman insolit, semnat de Doina Ruști
Cred că sunt pregatită să ies din anonimat și să îmi trec numele la sfârșitul poveștii
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
