Monogamia? Ce boală ciudată o mai fi şi asta? Ce practică învechită… oare mai există exemple de aşa ceva?
Am eu o poveste, una adevărată chiar. E o poveste despre nişte love birds, sintagmă care desemnează cuplurile amorezate, şi care e transformată în românescul “porumbei”. Dar aici nu despre o iubire de porumbei este vorba, ci despre vestea care a înmuiat inimile mapamondului acum câţiva ani (2006), când o lebădă neagră pe nume Petra, dintr-un parc de pe lacul Aasee din Münster, Germania, s-a îndrăgostit lulea de o barcă de plastic în formă unei lebede albe.
Întreaga vară, Petra şi-a plimbat aripile negre pe suprafaţa lacului, strâns lipită de măreaţa lebădă albă de plastic pe care o întâlnise. Să fi fost mascului viselor ei? Un lebădoi impunător, filozof şi foarte tăcut, timid, care era acolo să o asculte şi îi oferea tot sprijinul necesar prin simpla-i prezenţă. În afară de asta, ştia mereu unde poate să-l găsească.
Lebedele sunt monogame, ne anunţă enciclopediile…Adică dacă se îndrăgostesc şi îşi găsesc partener, rămân cu el pe viaţă. Oftezi? Da, săracă Petra, amorezată de ditamai barca albă.
Îngrijitorii parcului au fost îngrijoraţi de starea Petrei, mai ales la venirea sezonului rece. Dacă va insista să nu se clintească de lângă alesul inimii? Aşa că, conducerea grădinii zoologice a oraşului Münster a decis să le găzduiască pe ambele lebede, pentru a nu periclita siguranţa faimoasei şi drăgăstoasei Petra.
Mă întreb când a intervenit ruptura sau când şi-a dat seama Petra că dorea să îşi întemeieze o familie cu un mascul de plastic…
Şi mă gândesc că povestea e cu atât mai tristă cu cât, într-o oarecare măsură, este aplicabilă fiecărei relaţii în care pe bază unor aparenţe atât de îmbietoare şi măreţe ne înşelăm şi ne aruncăm cu ciocul înainte, construind cele mai frumoase halucinaţii. În fond, lebăda de plastic avea formă şi culoare de lebădă, se mişca precum o lebădă (mai puţin partea cu datul din aripi, sau mâncatul, sau clipitul din ochi…sau, mă rog, orice altă mişcare în afară de graţioasă plutire pe apă). Aparenţele erau destul de solide pentru ca lebăda mică şi neagră să creadă că l-a prins pe Dumnezeul păsărilor de un picior. Cine suntem noi să o criticăm pe drăgălaşa Petra, când şi noi facem la fel?
Povestea are final fericit
Petra nu a îmbătrânit lângă concubinul ei rece doar de dragul romantismului. Nu. După două ierni petrecute împreună cu barca în formă de lebădă, într-o vară şi-a făcut apariţia pe lac Paul, un lebăduţ de talie normală, alb şi viu, şi care a reuşit să îi fure inimă Petrei. După atâtea certuri cu bărbatul sau de plastic cred că de abia aştepta să găsească şi ea o speranţă de iubire împărtăşită. De câte ori a spus ea “Mă cert cu tine, dar parcă vorbesc la pereţi!” “Iarăşi taci, ei? Normal, că doar ştii că am dreptate.”
Poate că sunteţi dezamăgite. Uite că nici măcar lebedele nu sunt monogame! Eh, acum şi enciclopedia aceea ne spunea ceva despre o exceptie: lebedele sunt monogame, dar există şi cazuri de divorţ, atunci când există probleme serioase în familie şi nu reuşesc să îşi facă cuib împreună cu primul ales.
Ce s-a întâmplat cu barca de plastic?
A fost luată din parc şi dusă într-un depozit undeva departe, ca priveliştea ei să nu tulbure liniştea şi fericirea noului cuplu. Uneori uiţi şi mergi mai departe, închizi rănile şi te deschizi pentru altele care merită mai mult.
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Poate că nu vei fi primul, ultimul sau unicul ei bărbat
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.