Nancy Davis s-a născut la New York, în 1921, ca fiică a actriței Edith Luckett și a unui dealer de mașini. Curând după nașterea ei, bărbatul le-a părăsit. A avut o copilărie dificilă, până când mama ei s-a recăsătorit, câțiva ani mai târziu, cu un neurochirurg. Viața ei a luat-o atunci pe făgașul normalității. La sfârșitul școlii, s-a îndreptat spre actorie, sprijinită printre alții și de Spencer Tracy, prieten cu mama ei. Nu a reușit să primească roluri importante, iar jocul ei nu a impresionat. Dar de la Hollywood avea să i se “tragă” mariajul cu Ronald Reagan, și el actor.
În 1952, după 3 ani de relație, Nancy a devenit doamna Reagan. Cei doi se cunoscuseră pe platourile de filmare de la Hollywood, pe vremea când actorul încă se recupera sufletește după divorțul de Jane Wyman, prima lui soție, cu care a avut doi copii. S-a spus că unul dintre motivele principale ale divorțului a fost că Jane a refuzat să îl sprijine în construirea carierei politice. De cealaltă parte, Nancy a fost considerată femeia fără de care Reagan nu ar fi ajuns nici măcar guvernator, nicidecum președinte.
Cele mai multe roluri pe care Nancy le-a jucat în filme au fost de soție casnică și mamă responsabilă. În propriul destin, s-a distribuit singură în același tip de rol, cu accent pe cel de soție.
Analiștii politici au spus că Nancy Reagan a fost chiar și autoarea morală a încheierii Războiului Rece, convingându-și soțul să dezvolte o relație mai apropiată cu Mihail Gorbaciov, pe vremea aceea proaspăt președinte al URSS. Cu multă diplomație și după multe negocieri, s-a ajuns la acordul în care președintele american și cel sovietic au parafat încetarea cursei înarmărilor, numită de media la vremea respectivă „Războiul stelelor”.
Nu doar sprijinul pe care i l-a acordat soțului de la începutul carierei politice și până la finalul celui de-al doilea mandat prezidențial a făcut-o specială pentru el. Nici unul dintre ei nu s-a ferit de la a-și face declarații de dragoste în public. Apropiații spuneau că și în particular se țineau tot timpul de mână și că își scriau bilețele de dragoste aproape în fiecare zi. Iar iubirea aceasta a durat mai bine de 50 de ani, până când Ronald a murit, la 81 de ani, bolnav de Alzheimer. Cu câțiva ani înainte, ea scria în volumul său de memorii, My turn: „Viața mea a început când l-am cunoscut pe Ronnie. Nu pot să-mi imaginez viața fără el”.
Soția lui Ronald Reagan a fost ridiculizată când s-a aflat că, înainte să-i facă programul soțului ei, consulta un astrolog. Se pare că a avut un oarecare interes și pentru spiritism. Poate încerca, astfel, să se simtă din nou aproape de soțul plecat în altă lume. Barack Obama chiar a făcut în prima sa conferință de presă o remarcă deplasată la adresa lui Nancy, spunînd „Nu am vrut să fac ceva à la Nancy Reagan, să fac ședințe de spiritism”. Ulterior, actualul președinte american i-a cerut scuze.
Între organizarea dineurilor, întâlnirilor cu șefi de stat, consilierea soțului și creșterea copiilor, Nancy Reagan și-a găsit timp și să scoată Casa Albă din paragină, ocupându-se de redecorarea ei. I-a plăcut frumosul atât în jurul ei, cât și pe ea: a fost pasionată de modă și de creațiile designerilor celebri, preferatul ei fiind Oscar de la Renta. Roșul era culoarea ei preferată, și de la ea a rămas numele nuanței Reagan Red. Ca să-și mențină silueta, făcea zilnic exerciții fizice.
În anii ’80 a călătorit prin America într-o campanie anti-drog și anti-alcool.
În 1981 a fost foarte aproape să rămână vaduvă, atunci când a avut loc un atentat la viața președintelui, din fericire eșuat.
În 1984 i s-a descoperit un cancer mamar și a rămas fără sânul stâng. Și-a împărtășit public experiența, pentru ca alte femei să se gândească mai serios la prevenție și să își facă mamografii regulat.
În 1994 „Ronnie” a fost diagnosticat cu Alzheimer. Timp de 10 ani, Nancy a avut grijă de el, s-a informat despre boala care îi răpea soțul încet, dar sigur, și a făcut lobby pentru sprijinirea cercetărilor în acest domeniu. În 2004, la 81 de ani, Ronald s-a sfârșit.
Inima lui Nancy a încetat să bată la 94 de ani La Los Angeles, în Bel Air, la 6 martie 2016.
Citiţi şi
Îi zici destin, o faci. Și apoi?
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
