Acum câteva zile, Cristina Lincu și-a lansat la editura Bookzone cea de-a treia carte intitulată, provocator, „Liberă!”. Complicata poveste a personajelor se întinde pe nu mai puțin de 384 de pagini, invitându-ne la o lectură alertă, scrisă la persoana I, din perspectiva Sarei, o scriitoare ce oscilează între iubirea prezentului și cea a trecutului, între duritatea realității și confortul unui univers paralel creat – ca scut – de propria sa minte, între prietenia nestrămutată a altei femei și adevărul din spatele acesteia.
Intriga se desfășoară între coordonate geografice reale (București – Brașov – Sibiu), dar și imaginare (orașul Dârste), iar personajele sunt desprinse din cotidianul contemporan, purtându-și fiecare luminile și umbrele într-un amestec natural, firesc, astfel încât ai senzația că oricând ai putea să dai nas în nas, pe stradă, cu Sara, cu Ana, cu Gabriel, cu Doru… Între ei se țes, în straturi suprapuse, relații, sentimente și întâmplări (coincidențe??) al căror sens este scos la lumină treptat, precum o pictură veche și valoroasă, din spatele unei mâzgălituri oarecare.
„Liberă!” e povestea controversată a unui destin pus la granița dintre dorință și neputință. O luptă continuă între acceptarea și negarea propriei existențe. Un destin ghidat de fantasma unei iubirii descrisă de instabilitate, dar și o lecție despre cum să te regăsești și să rămâi întreg după pierderea persoanei iubite, despre aparenta libertate a minții și capcanele întinse de aceasta!
Sara scrie, iubește și se zbate să trăiască în prezent, în ciuda unui trecut lipicios, hrăpăreț și deloc dornic să moară, ale cărui tentacule sunt încă strâns conectate la sufletul ei. Sara visează să-și găsească libertatea și o caută în cele mai adânci cotloane ale ființei sale, printre obsesii, dependențe, așteptări, iluzii și speranțe, majoritatea ireale.
„Liberi cu adevărat nu știu dacă putem fi în viață. Sau dacă da, asta presupune, obligatoriu, ruperea tuturor legăturilor pe care le avem cu ceilalți, cu lucrurile din viața noastră, dar și cu amintirile sau cu blocajele autoimpuse. Probabil că un om liber cu adevărat este unul cu amnezie. Deși, nu, nici el, căci el are o singură legătură, dar extrem de puternică – aceea cu neputința de a-și aminti, iar asta îl face să se simtă de mii de ori mai rău, ca prizonier al propriei minți. Atunci unul care doarme? Exclus, conștiința de sine moțăie și ea sau se pierde prin vise. A, am găsit! Visele lucide! Iată locul unde poți fi, cu adevărat, liber. Sau realitatea virtuală… până la un punct. Nu, dacă are limite, nu e ce trebuie… da, da visele lucide… Acolo unde poți întreba un personaj cum se simte știind că nu există și că e creat de mintea ta! Sau, mai știi, poate că tocmai asta îl face să existe, așa cum și noi suntem creați de „mintea” lui Dumnezeu!”
„Liberă!” este disponibilă pentru comandă aici.
Și tu poți recomanda un film/spectacol/concert care ți-a plăcut.
Trimite-ne recenzia pe adresa office@catchy.ro.
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Poate că nu vei fi primul, ultimul sau unicul ei bărbat
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
