Fata mea, bagă-ţi minţile în cap!

5 October 2015

gabriela herzogSchatzy,

Trebuie să vorbim: ai deja 12 ani și ești foarte ancorată în realitate.

A început deja școala; clasa a VI-a.  Ca o mamă normală, ar trebui să îți spun că trebuie să înveți, să ai note bune, să te înțelegi bine cu colegii, să …bla bla bla, aiurea!

Fată dragă, noi am mai vorbit! Acum doar declar public poziţia mea de părinte.

Din punctul meu de vedere, ești liberă să faci ce vrei TU. Ești liberă să alegi. Ai toate drepturile din lume să faci ce ai chef. Asumă-ți ca ești un LEU. Comportă-te ca atare!  Te rog să iei în considerare următoarele:

mama si fiica

  1. Poți alege să nu înveți. Nu vrei să fii expert în fizică (materie nouă), foarte bine. Profesorul meu de fizică mi-a spus că în viața de zi cu zi se aplică legile fizicii: de exemplu, principiul acțiunii și reacțiunii. Tradus în limba ta, asta nu însemnă „tu îmi dai una, îți dau și eu una”. Legea gravitației: dacă arunc cu ceva în tine, acel obiect va ateriza pe podea; altfel te va lovi și nu vrei asta. Sau vrei să îți detaliez care este viteza cu care îți trag un șut în fund cînd mă superi? Deci, feel free to….
  2. Poți alege să nu înveți. Nu crezi că te va atrage biologia? Minunat. Nu o învăța! Spuneai cumva că dorești să devii medic veterinar? Uită de asta: a avea grijă de sănătatea animalelor nu înseamnă doar sa te joci cu ele. Te rog doar să îți amintești cât ai plâns când pisica ți-a zburat pe geam și mieuna de ți se rupea  sufletul în pom, la geamul tău. Deci, feel free to…..
  3. Poți să te îmbraci doar în blugi și teniși. Lasă-mă cu Converse, Nike etc. Mamă dragă, sunt perfecți pentru ora de sport; sau pentru drumeții. La ce îmi mai chinui pantofii mei stiletto prin casă? Ai văzut cum se văd cu o fustă frumoasă. Îţi place? Buuun. Nu ți-i recomand la școală, dar întotdeauna și în vecii vecilor, pantofii se vor asorta cu o fustă/rochie și nu teneșii. Să îți reamintesc că în momentul în care scoți piciorul din ei, eliberezi și sconcsul ascuns? Indiferent cât îi dăm noi cu otravă/parfum. Să știi că pielea naturală din interiorul pantofilor (bej sau roşu) nu găzduiește niciun animal pe care îl miroşi înainte de a-l vedea. Observi că nu zic nimic de paradele de modă pe care le admiri. Deci, feel free to…
  4. Urăști să te trezeşti dimineaţa. Știu, și eu. Stai liniștită, poți dormi cât vrei; școala nu se mută. În afara faptului de a întarzia la prima oră și de a nu mai fi primită, nu se întâmplă nimic. La 10 absențe nemotivate se scade nota la purtare? Nicio problemă. Dacă vrei, îți pot scrie un bilet prin care să explic de ce ai întarziat. „Doamnă Dirigintă, vă rog să îi motivați  absența fiicei mele deoarece i-a fost lene să se dea jos din pat.”  În realitate știi cum se numește asta, nu-i așa? Lipsă de elementar respect față de colegi și de profesor. Daca ai fi în locul lor, cum ai numi un astfel de personaj? Exact: nesimțit. Ai respecta pe cineva de genul asta? Nu. Respectul se câştigă, iubita! Deci, feel free to…
  5. Vrei să chiuleşti? Minunat! Întreabă-mă pe mine unde să te duci: s-ar putea să am mai multe idei decât tine. Sau, mai bine, știi ce? Dă-mi și mie un telefon: fug și eu de la muncă! A, nu avem bani să ne cumpărăm ceva? Nici măcar un suc? Sau o înghețată? Singura posibilitate e să ne plimbăm aiurea pe străzi/ parc. Cum de ce? Dacă am tot chiulit, am fost dată afară de la job. Asta te așteaptă și pe tine în viitor. Vezi că am verificat: peste noapte băncile din parc se împart între boschetari și drogați. Cred că nu-s prea comode. Deci, feel free to…
  6. Vrei să îți vopsești părul? Verde sau albastru? Cool! Chiar simți nevoia să îți ascunzi coama de leu și să te transformi în papagal? Waw. Știi care e diferența dintre aceste două ființe? Nu doar că fac parte din regnuri diferite (ups, asta știai dacă răsfoiai măcar manualul de bio), dar leul are o voce puternică și se impune imediat, iar papagalul croncăne și nu-l bagă nimeni în seamă. Deci, feel free to…
  7. Te-ai plimbat cu o maşină super vara asta. Mi-ai spus „mami, mașina ca asta vreau să îmi cumperi când împlinesc 18 ani”. Schatzy, am să ți-o cumpăr dacă vrei. Vei fi un alt copil care va primi de la părinti o mașină de ț-şpe mii de euro. Nimic special. Dar oare cum ar fi să ți-o cumperi singură? Cine se poate mândri că la 18 ani și-a cumpărat singură prima super mașină? Ce zici, dacă găsim variante în care tu să muncești și să câștigi bani? Deci, feel free to…
  8. Ţi-a plăcut cum te-ai simţit când ai vorbit germana la evenimentul de inaugurare al super grădiniţei cu predare în română-germană? Cool, nu? Mai vrei? Îți amintești când povesteam despre jobul de traducător? A, ți-ai dat seama că sunt cuvinte pe care nu le știi? Relax, dicționarul are milioane de cuvinte, asta ca să nu zic de expresii care nu pot fi traduse cuvânt cu cuvânt deoarece își pierd farmecul. Vestea proastă este că nu vin singure în capul tău și va trebui să le înveți singură. Corect, în patru ore/săptamână la școală nu prea e un ritm mirobolant. Ce zici, crezi că poți găsi o variantă mai rapidă de a te dezvolta? Feel free to…
  9. Uitasem de matematică. Știu, mi-ai spus să nu te forțez, că urăști matematica. Nu o fac. Dar de-abia aștept să inventezi o modalitate de a calcula rapid în minte o ofertă de preț sau de a face o negociere deșteaptă din care să câștigi fără a implica matematica. Adaugi procente, faci reduceri, vii cu preț bun la mai multe colaborări, fără să implici matematica. Hm, să-mi zici și mie cum faci; mi-ar fi şi mie utilă o astfel de invenţie. Mersi. Deci, feel free to…
  10. Am observat că îți place să desenezi de mână. În spațiu. Ca să nu mai zic că altă meserie la care visezi e cea de arhitect. Vestea proastă este că asta implică multă geometrie, care face parte tot din matematică. Dacă te uiţi pe un plan, găsești și o mulțime de numere (tot din matematică). Da, iubita, mi-ai făcut casă în Minecraft; cu etaj și piscină. Da iubita, există programe de arhitectură. Dar lucrul cu calculatorul este ca și șofatul. Și calculatorului și mașinii, omul trebuie să știe ce să le ceară; tu eşti omul. Te rog să nu uiți că mi-ai promis că îmi vei proiecta o baie așa cum mi-o imaginez eu. Eu aștept. Deci, feel free to…

Eu doar ți-am prezentat câteva variante. Am  încredere în tine și în alegerile tale. Poți alege să fii soldăţel de plumb și să stai în cutiuța unde te pun ceilalţi sau poți să te lupţi  pentru a-ți transforma visele în realitate.

Se spune că leii sunt pe cale de dispariție. Sper ca tu să rămâi leoaică, nu să te transformi în oaie.

Alegerile îți aparțin. Ai drepturi și obligații: toate în fața ta.

În concluzie, gândește! Câștigă mai mult decât bani. Construiește poduri pentru viitor și descoperă-ți aripile cu care poți zbura.

Feel free to…

Pe Gabriela o găsiți toată aici. Iar răspunsul fiicei, aici. 🙂



Citiţi şi

Întoarcere în trecut? NO WAY!

De obicei, 1 decembrie e despre România

Domnul Iisus, domnul Eminescu și domnul Georgescu

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

  1. Marie / 23 February 2017 16:52

    Thanks God I have a son!

    Fetele sunt dificile!

    Reply
  2. Mina / 8 October 2015 18:48

    E genul de monolog pe care mi l-ar fi purtat mama-mea in adolescenta dupa ce o enervam. Deci ma duce la gandul ca a fost scris la nervi. Nu il pot incadra in niciun gen de articole, nici macar in parodie. Cred ca ar avea potential daca ar fi rescris sub alta lumina.

    Reply
  3. Mada / 7 October 2015 8:18

    tenişi, nu teneşi – sportul este tenis, nu tenes
    in rest, articolul este o parodie, atat
    cu totii am trecut prin etapa aceasta, chiar daca eram pe vremea odiosului… si noi ceream parintilor chestii destul de greu de procurat pe acea vreme

    Reply
  4. ioana / 7 October 2015 2:10

    Imi place articolul!

    Reply
  5. Cro / 6 October 2015 22:12

    Am si eu o curiozitate: in ce manual de biologie leul si papagalul sunt din regnuri diferite? Il vreau si eu.

    Altfel subcriu la ce a spus LN, pentru care am tot respectul. am convingerea ca este/va fi un parinte foarte bun. Nu simt nevoia sa o/sa il completez pentru ca oricum sunt convins ca ar fi degeaba si ca atitudinea mea este doar rezultatul ignorantei mele si ca omenirea nu va progresa din cauza oamenilor ca mine, ca din cauza celor ca mine exista nelegiuiri pe lume si nu vom coloniza planeta Marte in urmatorii 100 de ani…. Sau poate …

    Reply
  6. Gabriela / 6 October 2015 19:38

    Bună seara! Înțeleg ca unii dintre dumneavoastră au rezonat cu povestea mea și mă bucur. În egală măsură înțeleg ca alții nu, ceea ce este iarăși normal. Fiecare ființă are nevoi diferite și soluții diferite la ceea ce trăiește. Nu mă erijez în psiholog pentru copii sau în mamă perfectă. V-am împărtășit doar modalitatea pe care am convenit-o împreună cu față mea de a comunica. Preferăm relația de prietenie în detrimentul ” eu sunt maica-ta, faci ca mine ca așa am zis eu”. Fiind țintă atacurilor colegilor și nefiind non stop lângă ea , încerc să o învăț să ia singură hotărâri fără a apela la bătăi, limbaj injurios și jigniri. Orice problemă sau întrebare are discutăm , fiecare cu argumentele ei ( ați fi surprinși de faptul ca uneori are idei și soluții mai bune ca ale mele) și hotărâm împreună cum să reactionam. Și facem multe jocuri de rol pentru a vedea cum se pot termina unele subiecte. Alegerea îi aparține mereu; eu îi arat doar variante. 🙂

    Reply
  7. Mihaela / 6 October 2015 15:30

    Multumesc pt articol. E un articol pe care il asteptam de mult. Parca l-ai scri pt fata mea, care e si ea in clasa a 6-a la un liceu de germana. Am citit aseara articolul, azi cum a ajuns acasa i l-am bagat sub nas. Inca ma intreaba daca nu l-am scris eu, ca toate punctele i se potrivesc, inclusiv cel cu Minecraft. 🙂 Inca o data multumesc de ajutor.

    Reply
  8. Dana / 6 October 2015 15:19

    Sarcasmul exersat pe adolescenti sau pre-adolescenti da exact opusul rezultatului scontat. Dar eu-s Berbec, ce stiu eu…:D

    Reply
  9. maria / 6 October 2015 11:44

    Punctele atinse sunt bune, dar abordarea e prea agresiva si fara dragoste (daca, intr-adevar, e adresata unui copil) …………

    Reply
  10. LN / 6 October 2015 9:13

    Stai… Deci unde e alegerea personala, ca nu inteleg deloc? Stii ce-i spui tu aici fetei tale? “Fata, fa ce vrei, da’ sa stii ca orice ai face, nu e destul de bun pentru mine si cred ca esti prea proasta sa realizezi si sa-ti asumi consecintele singura.” N-am vazut niciodata pana acum un articol mai manipulator si agresiv decat asta, incepand cu titlul. Stiu ca tu crezi ca dai sfaturi bune si ca o protejezi. Dar o protejezi facand-o dependenta de sfaturile tale si ii rapesti posibilitatea de a invata singura. *As putea doar sa banuiesc ca ai avut fix aceeasi relatie cu mama ta si urasti visceral asta.* Cu drag, o mama de copil de 11 ani.

    Reply
    • Bogdan Radu / 6 October 2015 9:27

      Hmmm… interesanta punerea problemei as spune. Cat priveste pe LN nu pot spune decat atat: faptul ca nu intelegeti este datorat, probabil, faptului ca ati lipsit la lectiile de Psihologie si de Logica (se faceau si la uman, si la real, si la industrial… so no excuse). Femeia aceasta are o discutie cu fiica ei. Alegerea finala este a fiicei care poate sa isi si vopseasca parul daca vrea, poate sa si sa fie altceva decat papagal… dar majoritatea celor care se expun in afara (extrovertiti) sunt de fapt niste frustrati in introverto…deci feel free to… decat un parinte ca s aii spuna: fa ce vrei ca si eu am facut, mai bine ii spui cateva chestii. Alegerea finala este a ei, trebuie sa vada insa fiecare lucru unde isi are locul in lumea aceasta. Atat.

      Reply
      • Dana / 7 October 2015 17:09

        Exista o vorba foarte buna , “pick your fights”. Cred ca mai bine da adolescenta piept cu ridicolul unei creste de tip “papagal” (daca asa doreste ea), decat sa dea piept – sa zicem – cu o sarcina nedorita…

      • Gabriela Herzog / 8 October 2015 16:11

        Toate la timpul lor. Cutia Pandorei este mare…Ca un mic detaliu: gasca de prieteni este multiculturala si din diverse medii. Nu promovam nicicum discriminarea pe niciun motiv cu atat mai putin de culoarea parului.

      • LN / 8 October 2015 10:33

        Majoritatea extrovertitilor sunt introvertiti frustrati? Foarte interesant!!, ar trebui sa scrieti o lucrare despre asta. Ar fi groundbreaking pentru lumea psihologilor. Cred ca am asistat la ore de Psihologie diferite. (mai ales la alea despre asertivitate. la alea sigur-precis ati chiulit) Cat despre articol, parerea mea (si modul meu de a discuta cu propriul copil) este ca ar trebui sa ii prezinti obiectiv ambele variante si toate fatetele problemei si sa ii lasi dreptul de a alege. Nu sa ii prezinti variantele la modul “vrei sa faci asta? E fantastic!! Da’ o sa ti se intample cele mai oribile lucruri.” Sunt mesaje mixte in toate ideile din text si un copil n-o sa inteleaga daca mama zice ca e ok sau nu. Creierul lor inca nu e pregatit sa discearna intre realitate si sarcasm, mai ales de la o figura de autoritate in care are incredere. Sa fim seriosi, toti am chiulit (inclusiv mama) si asta ne-a modelat personalitatea. Nu o sa pice niciun cer daca o face. Si o va face, mai abitir, daca ii baga povesti fara fundament precum “chiulul = viitor somer”.

    • LN / 6 October 2015 9:58

      Uite si un articol din care sper din suflet sa intelegi ceva. http://psychcentral.com/lib/should-our-children-listen-to-us/

      Reply
    • DIANA / 23 February 2017 12:49

      Ln Chanel : deci copilul ar trebui sa învețe singur/ă care sant consecințele unui anumit tip de comportament?
      De când lumea, animale si oameni, îsi educă odraslele prin sfaturi, regulă si exemplu…
      Ar fi o mamă groaznică dacă ar lăsa un copil de 12 ani sa faca ce ii trece prin cap fără a avertiza de consecințe si fara a le ilustra. Si daca trebuie să o împiedice in a face tampenii, cu atât mai bine.
      Se numeste arta părintească si rolul e acela de a învăța copilul sa stea pe lume.
      De aceea avem generațiile X, pentru ca părinții anilor 2000 s-au trezit si improvizat “lasa-l dragă in pace ca va învăța singur” .
      Surpriză!! Copilul nu învață singur, trebuie responsabilizat! Altfel vom avea o generație de neadaptati si dobitoci …
      Farewell

      Reply
  11. mike / 5 October 2015 22:02

    O mama vorbind cu fata ei. Fi-miu e a 12-a, trebuie s-o fac si eu…

    Reply
  12. AC / 5 October 2015 20:53

    Ce filozofie ieftina si morala de doi bani…ce invataturi ascunse in niste povesti mierosase si pline de “tilc”…
    Valori morale impregnate cu onestitate si virtute…finalizate cu acelasi “feel free to”…
    to what?
    De mult nu am mai citit un eseu asa ieftin…mai aveam putin si vomitam….

    Reply
    • mike / 5 October 2015 22:18

      pai… du-te baie, ce dracu mai stai???

      Reply
    • AC / 6 October 2015 19:53

      Nu stiu exact pentru ce a fost ascuns comentariul meu, probabil parerile “nepotrivite” nu sunt binevenite. Cine e administrator este un frustrat care nu suporta opinii negative despre un articol controversial, care promoveaza niste notiuni absolut ridicole, si da o lectie de viata siropoasa intr-un pachet umplut de sarcasm.
      Din nou, cel mai rau ma imbolnaveste acest “feel free to…”, nu pot sa inteleg de ce tot amestecam comentariile in engleza aici….

      Reply
      • Mihaela Cârlan
        Mihaela Cârlan / 6 October 2015 22:41

        Dragă AC,
        Comentariul tău nu este ascuns de un administrator frustrat (nț, nț, nț, acela nu ți l-ar fi aprobat de la bun început), ci de un program care scoate în evidență comentariile apreciate, colorându-le, și pe cele care primesc un număr mare de dislike uri le lasă să fie văzute doar de cei curioși, care trebuie doar să dea click să-l citească. Ratingul îl decid cititorii, nu administratorul. Mulțumim.

      • AC / 7 October 2015 23:21

        Nu cred nimic, opinia e personala, articolul rezoneaza cu un grup de cititori si displace altora. Parerea mea e inutila , si nu va schimba nimic. Cu bine tuturor.

      • Mihaela Cârlan
        Mihaela Cârlan / 7 October 2015 23:45

        Părerea oricui e importantă. Nu dezarmați! 🙂

  13. maria / 5 October 2015 19:22

    Doamne,ce articol motivant.Super tare,mi s-a parut foarte interesant,si sincer cred ca in spatele acestui articol se afla o femeie extrem de puternica care a stiut ce a vrut de la viata si spera ca fica ei sa aiba la fel de multa ambitie ca si ea sa lase ceva in urma ei pe acest pamant.Felicitari!

    Reply
  14. Vlad / 5 October 2015 16:12

    Ma deprima articolul asta.

    DOAMNE, cum ma deprima articolul asta.

    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro