“La prima oră a dimineţii, Maxima a fost scoasă în piaţă sub privirile gunoierilor care măturau pe la Walachisches Tor. Ştiam ce urmează. Mi-am strâns câteva lucruri şi-am ieşit pe poarta din dos. Măcelarii cărau carcase de viţei fără să privească spre mine. Am mers repede până în capătul străzii. În jur era pustiu, deşi bănuiam că toţi ochii se lipiseră de perdele. Când am ajuns la Burchioiu, mi-am dat seama că nu puteam să trec mai departe, mai ales că pe verandă bătea vântul, iar uşa părea crăpată. Dacă aş fi avut tărie în suflet, i-aş fi tăiat gâtul.
Burchioiu dormea dus, fără vise. Un minut am întârziat acolo, fără altă nelinişte decât c-aş putea să pierd ceva, din multele lucruşoare la care ţineam. Toată puterea mea se afla în rochia galbenă, pe care Maxima mi-o făcuse din nankin şi catifea, cu buzunărele, pliuri şi manşete, în care ar fi încăput coţinutul unui sipet. Câte lucruri nu aveam ascunse în rochia asta! Săruri, semincioare şi pulberi, flaconaşe cu aconitum stins în ulei, aqua phosphori, floarea morţii şi altele pentru care nu mi-ar ajunge o viaţă ca să le povestesc. Nu plecam nicăieri fără cutiuţa de salpetru, în care dormeau mii de scântei.
Burchioiu sforăia cu faţa în sus, ca o cârpă bătută de vânt. Aşa mi-a şi rămas în memorie – o faţă umbrită, cu urechi mari. Când să plec, am văzut în firida de lângă uşă una dintre pălăriile lui şi-am tresărit. Câtă tristeţe este în hainele pe care nimeni nu le mai poartă!”
Aceasta este prima pagină a romanului Mâța Vinerii de Doina Ruști, Polirom, 2017. Romanul, disponibil și în format digital, este despre același București din Manuscrisul fanariot, dar de data aceasta povestea se derulează în registru fantastic, iar tema principală este bucătăria vrăjitorilor bucureșteni. Cărăbușii prăjiți, crumilla cum animis, plăcintele de trandafiri, elixirele de iubire sau lichiorul formicosus sînt numai câteva dintre mixturile vrăjite care conduc firele unei narațiuni cu final amplu.
***
„Noua carte a Doinei Ruşti are toate datele unei poveşti captivante: foarte multă fantezie, un fir epic împletit cu mîna sigură a unui povestitor care ştie cum să te ademenească, o atmosferă atît de puternică, încît te urmăreşte multă vreme după ce ai închis cartea şi, nu în ultimul rînd, un subtext ce te trimite spre tainele Lumii şi ale Literaturii. Derulîndu-şi întîmplările – la limita dintre magic şi fantastic – în decorul unui Bucureşti pitoresc din preajma anului 1800 (luat ca pretext, de fapt, pentru o naraţiune ce transcende datele unui cadru istoric documentabil), Mâţa Vinerii trasează, ca prin vis, limitele unui univers ficţional în care se amestecă, în doze potrivite, ca în alambicul unui alchimist, substanţele înşelătoare ale realului şi acelea, atît de pregnante, ale unei irealităţi (sau suprarealităţi), ce irump în plin cotidian. Negustori, vrăjitori, spiritişti, bucătari de la Curtea Domnească, îndrăgostiţi, domnişoare cu ifose, ambasadori de pe diferite meleaguri, arnăuţi, funcţionari ai Înaltei Porţi, domni maziliţi şi domni proaspăt înscăunaţi, uneltitori de tot felul, revoluţionari, bonapartişti, scamatori şi trimişi ai lui Sator populează spaţiul carnavalesc al acestui roman fantast, cu subterane ce conduc pînă departe, spre lumi abia bănuite.” (Bianca Burţa-Cernat)
„Scriitura Doinei Ruşti are calităţi literare excepţionale.” (Antonio J. Ubero, La Opinión de Murcia)
„Romanele Doinei Ruşti au consistenţă, mister şi final neaşteptat.” (Stato Quotidiano)
***
DOINA RUŞTI este una dintre cele mai apreciate voci feminine ale literaturii contemporane. Tradusă în numeroase limbi, invitată la târguri şi evenimente internaţionale, s-a impus în special prin romanele cu tematică diversă şi construcţie solidă. Dintre romanele sale, unele reeditate în colecția Top 10+, amintim Fantoma din moară (2008), roman amplu despre comunismul românesc, distins cu Premiul pentru Proză al USR, Zogru (2006) și Lizoanca (2009) – recompensat cu Premiul „Ion Creangă“ al Academiei Române.
Manuscrisul fanariot (2015), un bestseller, deschide seria ficțiunii istorice, în care se înscrie și recentul roman Mâța Vinerii.
Doina Ruşti trăieşte în Bucureşti, este profesor universitar şi scenarist.
***
Cărturești Carusel va găzdui în data de 9 martie, joi, începînd cu ora 19.00, un eveniment dedicat cărții, un experiment de lectură cu autoarea și invitații săi: Marius Constantinescu, Ovidiu Șimonca și Hauxlographe (Bogdana Dima – saxofon, voce, Dan – electronice; Cristian Fierbințeanu – bass, voce). De asemenea, autoarea va avea întîlniri cu cititorii în Sibiu, Brașov, Cluj, Oradea, Timișoara, Galați, Brăila, Iași, Suceava. Mai multe detalii, în curînd, pe www.polirom.ro.
Citiţi şi
Zavaidoc: iubire și muzică în anul 1923. Un roman insolit, semnat de Doina Ruști
Dictare pe Kiseleff de Ziua Limbii Române – eveniment de inspirație franceză
Doina Ruști – cu Zogru la Paris
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.