„Nu există lift către succes; trebuie să urci pe scări” spunea Zig Ziglar, un om de afaceri american ale cărui citate și discursuri motivaționale au făcut istorie. Și pe bună dreptate, căci e un talent extraordinar să fii capabil să transpui în cuvinte lucruri pe care le știe toată lumea, dar puțini le analizează în profunzime.
Cu toții aspirăm la succes, fie că acesta înseamnă un cont de milioane de dolari într-o bancă elvețiană, un job cu salariu de șase cifre în euro la o corporație-gigant, sau pur și simplu să ne îmbunătățim ca oameni, pe plan personal și profesional. Cunosc persoane a căror ambiție principală e să-și permită să-și cumpere un biet calculator second-hand, și cunosc oameni care aspiră să conducă lumea și să trăiască veșnic. Și cred că nici un țel nu e prea mărunt sau prea absurd, pentru că, după cum spunea Paulo Coelho, omul care nu mai visează e un om mort.
Problema cea mai mare cu care ne confruntăm noi, oamenii, este că, în general, nu avem nici răbdare, nici perseverență adevărată. Vrem ca totul să se petreacă repede, să pocnim din degete și să ni se îndeplinească dorințele ca prin minune. Întotdeauna căutăm cea mai ușoară cale către succes, care în mintea noastră include și nu se rezumă la: teancuri de bilete de loterie, fel de fel de scheme de investiții care zice-se că ne-ar ajuta să ne îmbogățim peste noapte, ba chiar și maldăre de bani aruncați pe la vrăjitoare — ce mai contează dacă vine de la Domnul sau de la Necuratul, noroc să fie! Nu mai vorbesc de „combinatorii” pe care îi știm cu toții, care preferă să-și riște libertatea pentru a fura în fel și chip, decât să-și câștige existența prin muncă cinstită. E-adevărat că sunt destui care până în prezent au ieșit basma curată — politicienii noștri cei de toate zilele sunt cel mai bun exemplu — dar sunt și mulți care înfundă pușcăriile servind drept amante unora mai tari ca ei.
Gândiți-vă dacă toate aceste eforturi, energie și inventivitate ale oamenilor ar fi canalizate în a-și construi cinstit un loc de frunte în societate, în loc să caute în permanență moduri lăturalnice de a se îmbogăți… Ar fi raiul pe pământ, nu ar mai exista criminalitate, s-ar rezolva până și problema traiului inuman în pușcării — ce să mai, am deveni și noi o națiune civilizată!
Dar hai să lăsăm basmele, nu vreau să strâmbați de râs. La urma urmei, ce român cunoașteți voi care s-a îmbogățit prin muncă cinstită? Nu spun că succesul înseamnă numai bani, dar realistic vorbind, e cam imposibil să trăiești fără bani în societatea actuală. Sunt frumoase și poetice poveștile despre mari afaceriști care s-au săturat să fie sclavii banilor, au lăsat totul în urmă și s-au retras în cabane din pădure ca să se bucure de viață. Dar hai să fim serioși: chestiile astea au la fel de multe șanse ca biletele de loto. Citești despre ele, dar li se întâmplă numai altora. Și pun pariu că afaceriștii cu pricina au investit serios în cabanele alea, și au conturi pufoase pe care să cadă dacă se plictisesc de sărăcie.
Aici, în lumea reală, am învățat un lucru pe care acest grafic al succesului îl ilustrează într-un mod genial: sucessul e într-adevăr ca un iceberg. Cei din jur văd numai vârful cum se ridică triumfător dintre ape. Tot ce e la bază — lupta, sacrificiile, eșecurile, munca grea — rămâne știut numai celui care a construit icebergul. Însă acela are parte și de satisfacția incredibilă că a realizat ceva de care poate fi cu adevărat mândru. Că munca lui nu a fost în zadar și că fiecare efort i-a fost răsplătit. Nicio schemă de îmbogățire rapidă nu aduce acest sentiment!
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Viața trepidantă a unui om de afaceri aflat mereu între două avioane
Înduioșătoarea poveste a lui Diego
Nostalgia. Ce ne mai leagă când nimic nu ne mai leagă?
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.