Deşi nu ne-a întrebat nimeni, iată o problemă, frumoasă şi deloc spinoasă, în care am fi putut şi ne-ar fi plăcut chiar să ne dăm cu părerea, că despre celelate simboluri naţionale oricum n-am fost chestionaţi dacă ne plac ori ne mai plac.
Și pentru împrospătarea memoriei, fac o mică paranteză să vi le reamintesc: animalul național este râsul (avem umor, dar mai au și slovenii și macedonenii), pasărea națională este pelicanul (cel din care, atunci când l-a văzut în Deltă, Elena Ceaușescu voia o “blană” și Nicolae a certat-o pentru lipsa de cultură cu replica șoptită “taci, din ăștia se fac stilouri”), dansul național este Călușul (alegerea perfectă), copacul este stejarul (minunat), pălăria, clopul (?), instrumentul, tulnicul (ok, dar mergea și-o vioară sau… țambalul, că tot e tare pomenit), și florile naționale ar fi cică trei: cea de măceș, de colț (care este și a Elveției, cam singurul lucru în comun) și bujorul (neoficial, și a Chinei, vedeți mai jos).
Iată acum și știrea care m-a pus pe jar. “Facultatea de Horticultură din București anunță lansarea în data de 7 iunie 2013 a Workshopului “Floarea Națională a României” în cadrul Conferinței Internaționale “Agriculture for life, Life for agriculture” a USAMV București. Propunerea titularului disciplinei de Floricultură, domnul Conf. dr. Toma Florin, pentru proiectul inițiat de Facultatea de Horticultură, este BUJORUL ROMÂNESC. În cadrul workshopului vor fi luate în discuție și analizate propunerile tuturor colegilor din domeniu din țară precum și ale unor personalități marcante ale Academiei Române și ale știintelor umaniste. În urma acestor dezbateri se va decide care dintre speciile propuse va urma calea legală pentru proclamarea oficială, de către forul legislativ al țării, ca floare națională a României.”
Ca urmare, neștiind nici când, de unde și de ce a apărut floarea de măceș (Rosa Canina, adică un fel de trandafirul câinilor?), altfel delicată și plăcut mirositoare, nici cum își împart onoarea cele trei și de ce acum e propus bujorul să devină oficial simbol național, m-am gândit să vă întreb care floare să ne reprezinte și pe noi, românii…
…așa cum o face crizantema pentru Japonia, trandafirul pentru Anglia, Georgia, SUA, Iraq, Bulgaria, Ungaria, Ecuador, Cipru, Luxembourg, Slovacia și Cehia, ciulinul pentru Scoţia, narcisa pentru Ţăra Galilor, trifoiul pentru Irlanda, orhideea pentru Brazilia, Belize, Costa Rica, Guatemala, Honduras, Columbia, Venezuela, Seychelles, Singapore și Hong Kong, irisul pentru Franța, irisul negru pentru Iordania, laleaua pentru Afghanistan, Iran, Turcia și Olanda, garoafa pentru Spania și Slovenia, macul pentru Macedonia, Belgia și Polonia, macul albastru pentru Bhutan, lăcrămioara pentru Finlanda, rhododendronul pentru Nepal, cyclamenul pentru Israel, San Marino și Italia (alături de margaretă și crin), margareta pentru Danemarca, cala pentru Etiopia, levănțica pentru Portugalia, floarea-soarelui pentru Ucraina, busuiocul pentru Rusia, albăstrița pentru Germania, arbustul de cafea pentru Yemen, dalia pentru Mexic, floarea de magnolie pentru Coreea de Nord. (lista completă o găsiți aici)
…și să facem un pic de vâlvă în jurul subiectului! Nu de alta, dar chiar ne plac florile, nu?
***
“Un număr de 62 de savanţi ai Academiei Chineze de Ştiinţe şi ai Academiei Chineze de Inginerie au avut o sarcină foarte dificilă. Cea de a căuta o floare naţională pentru China, însă, cu o istorie de 5000 de ani şi o cultură unică în lume, era imposibil ca această ţară să fie reprezentată doar de o singură Floare Naţională.
Bujorul a fost iniţial numit drept Floare Naţională a Chinei în Dinastia Qing, acesta fiind favorit la titlul de floare naţională încă o dată şi în 2009. De asemenea, considerată în 1929 şi apoi în 1964 drept floare naţională, floarea de prun a fost şi ea printre favoritele aspirante către titlu.
Fiind printre ultimele mari naţiuni fără floare naţionala, China a avut şi are în continuare nevoie de susţinere în adoptarea unei decizii. După lungi dezbateri şi referendumuri, încă nu a fost aleasă o floare care să reprezinte China.
Cu toate acestea, multă lume consideră că bujorul şi floarea de prun sunt reprezentative pentru această mare naţiune.
Fiecare floare de prun are cinci petale şi un diametru de până la 3 cm. Culoarea variază, acestea fiind albe sau roşii. Văzute ca fiind cele mai iubite flori din China, florile de prun au fost frecvent descrise în arta şi poezia chineză, de secole. Acestea sunt un simbol al primăverii şi sezonului rece,deoarece petalele rămân vii şi iarna, iar primăvara răsar înaintea multor altor flori.
Florile de prun au fost folosite recent ca metaforă ce simbolizează lupta revoluţionară de la începutul secolului XX. Împreună cu pinul şi lemnul de bambus, ele formează grupul celor ‘Trei Prieteni de Frig’.
De asemenea, pe lângă orhidee, crizantemă şi lemn de bambus, sub denumirea ‘Patru Domni de Flori’, în arta chineză simbolizeaza nobilimea.
Bujorul, a doua plantă oficială din China, era considerată în antichitate ‘regele grădinii’. Numit de aceeaşi naţiune ‘sho yo’, în traducere ‘cel mai frumos’, bujorul a avut o importanţă mare în istoria Chinei. Drept dovadă, a patra lună din calendarul chinezilor este numită ‘luna bujorului’.
În Antichitate, bujorul era cultivat doar de cei bogaţi şi semnifica lux şi bunăstare.”
Să alegem oare și noi bujorul? 🙂
Update 22 iunie 2015
Între timp, s-a lansat pagina de Facebook Bujorul românesc – The Romanian Peony, care are 4230 de prieteni. A fost inițiată o petiție pentru declararea bujorului drept floare națonală, pe care o puteți semna aici. Profesorului Toma i s-a alăturat Andreea Tănăsescu, antreprenor şi fondatoarea comunităţii „La blouse roumaine”, pentru că, poate știați sau nu, motivele florale cusute pe ia românească reprezintă, de fapt, bujori. Așa încât, vă rugăm să susțineți bujorul! 🙂
Update 15 mai 2020
Pagina de facebook are azi 11.300 de fani. Alătură-te și tu, dacă iubești bujorul! 🙂
Update 2022, octombrie
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care bujorul este declarat Floare Naţională. „Se declară floarea de bujor, din familia Paeoniaceae, ca Floare Naţională a României.” Iar 15 mai a fost declarată Ziua bujorului românesc.
Citiţi şi
Nu-mi plac trandafirii decât în dulceață
Julianne Moore, 58, un adevărat TRIUMPH al feminității
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
