Am o prietenă care și-ar petrece toată ziua în cafenele. Nu, nu e o pierde-vară, ci dimpotrivă, a hard working girl, numai că, deși nu este tocmai o artistă, nu suferă nici biroul, nici programul nine to five, nici ședințele de dragul ședințelor ori oamenii dependenți de reguli-corset, convinși că fără ele viața ar fi o harababură năucitoare. Și, de câte ori vine în România (pentru că pe unde e acum, nici că se poate una ca asta), se cuibărește într-un scaun de cafenea suportabil de zgomotoasă, cu un latte la îndemână, și își vede cu voie bună de ale ei, business or pleasure.
Deși prezența oamenilor care preferă să “lucreze” (pentru ei) într-o cafenea nu mai surprinde pe nimeni nici pe la noi și tonul discuțiilor celor fără de treabă chiar a coborât simțitor, eu, una, nu pot lucra într-o cafenea, înțelegând prin asta a scrie. Orice, de la mailuri impersonale, la texte foarte personale sau cele destinate publicării. Cuvintele refuză să se lege. Însă prietena mea, orice-ar face, e mai în largul ei decât e un pește în apă (mie mi se pare uneori, că, privite din afară, prin geamuri neaburite, cafenelele chiar par niște acvarii) și are un zâmbet care se întinde până în pupile când ajunge prin cele câteva locuri din București care-i sunt tare dragi.
Ea mi-a trimis deunăzi pe mail articolul în care un american îndrăgostit de cafenele a găsit doar la o primă strigare vreo 20 de motive pentru care oamenii creativi le preferă ca “birou”. Iată-le.
1. Nu simți că muncești.
2. Cafeaua este foarte la îndemână.
3. Este o pauză binevenită de la munca într-un birou.
4. Nu ai un birou.
5. Dacă totuși ai un birou, dar e acasă, apreciezi că la cafenea nu te întrerupe un colocatar, oricine ar fi el, cu “nu te deranjez, nu-i așa?”. (Aș adăuga eu că și dacă nu te întrerupe nimeni, nu prea e productiv să stai doar acasă când ești freelancer. Dar asta va fi o altă temă.)
6. Simplul fapt că ieși din birou/casă și mergi la o cafenea descătușează energiile creatoare.
7. Brioșele? 🙂
8. Frânturi de conversație, muzica, posterele de pe pereți îți pot schimba perspectiva de moment.
9. Dispar toate micile servituți cotidiene care îți distrag atenția – să faci ordine pe birou, de exemplu.
10. La serviciu, cei din jur vor să vorbești în șoaptă și e nevoie să pari mai ocupat decât ești în realitate.
11. La cafenea ești așteptat să fii servit și totul devine confortabil fără niciun efort.
12. Te poți concentra pe cele mai năstrușnice proiecte.
13. Te simți bine ca parte a unei comunități, chiar dacă după cel de-al doilea cappuccino constați că nu mai ai aceiași vecini.
14. Obișnuințele vechi își pierd utilitatea și altele noi le iau locul.
15. Îți place sinceritatea răspunsului tău când ești întrebat la ce lucrezi de tipul de la masa vecină, absorbit și el până atunci de munca lui.
16. E plăcut să știi că poți oricând cere părerea cuiva și o primești fără nicio condiționare.
17. Dacă ai lucra acasă, mai devreme sau mai târziu tot ai fi solicitat să dai o mână de ajutor casnic, fără ca tu să-ți fi propus o pauză.
18. Cafeneaua are și darul de a scoate de prin cine știe ce cotlon artistul și poetul din tine.
19. Puține saluturi îți fac atâta plăcere ca cel al personalului și al celorlalți “colegi” ce prețuiesc, ca și tine, cafeneaua-birou.
20. Dacă ceva se strică, nu tu trebuie să repari.
Câteva sunt, clar, motive de bărbat, altele au raison-ul lor indiferent de sex ori de cât de creativ ești și poate că aș mai fi adăugat și eu vreo două dacă aș fi putut vreodată să folosesc o cafenea pentru mai mult decât niște întâlniri de business informale. Pentru mine e doar un loc public la fel de bun ca oricare altul pentru a observa, asculta, ori vorbi mult și bine. De scris, însă, aș scrie puțin și prost. Fiindcă abia acasă se aleg impresiile și se “culeg” cuvintele. Ca aici, zic eu. 🙂
Tu poți lucra într-o cafenea?
Citiţi şi
Lucrezi de acasă? Iată cum să îţi creezi spaţiul perfect pentru muncă
UMOR! Lucruri care sunt diferite în Europa (după americani)
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
