Bărbații și femeile sunt judecați după cum se conformează rolurilor de gen, dar folosind un dublu standard care este mai aspru cu bărbații decât cu femeile.
În toate culturile, așteptările sociale de la cele două sexe sunt relativ similare:
💪bărbații trebuie să prezinte asertivitate (n.red. comportamentul care implică exprimarea propriilor idei și sentimente, inclusiv susținerea propriilor drepturi, într-un mod care permite celuilalt să procedeze la fel) și independență, dar nu trebuie să arate vulnerabilitate sau supunere. Idealul masculin este un individ cu agentivitate ridicată (n. red.bărbați de acțiune).
🙌 femeile trebuie să prezinte căldură și grijă, dar nu trebuie să arate dominanță sau aroganță. Idealul feminin presupune o atitudine comunitariană (n.red. cu accent pe binele comun și familie).
Ce se întâmplă când cineva nu se conformează acestor roluri? Depinde de sex.
Bărbații care prezintă o agentivitate scăzută sunt judecați mai dur decât femeile care prezintă o comunalitate scăzută. Asimetria este mai ridicată în societățile unde inegalitatea de gen este mai pronunțată, dar în toate societățile bărbații care par slabi sunt evaluați mult mai negativ decât femeile care par puternice.
Pe lângă interpretarea autorilor referitoare la modele culturale, datele pot fi de asemenea înțelese prin prisma mecanismelor evoluate ale competiției intersexuale. Bărbații sunt într-o competiție mult mai ridicată între ei decât sunt femeile între ele, iar eșecurile au efecte negative mai ridicate la bărbați decât la femei. Asta explică de ce presiunea de conformare la așteptări sociale este mult mai ridicată pe sexul ne-procreator care trebuie să câștige acces la partenere.
Citiți și Trei motive pentru care sunt tot mai mulți bărbați singuri pe termen lung
Putem observa cum mesajele sau acțiunile de creștere a puterii femeilor au mult mai mult succes decât cele de expunere a vulnerabilității de către bărbați. La nivel discursiv, cele două par a fi simetrice și similare. În practică, costurile pentru o femeie ce devine dominantă sunt mult mai mici decât costurile pentru un bărbat ce devine vulnerabil. Consecința logică este așteptarea ca bărbații să devină și mai puternici pentru a răspunde puterii crescute a femeilor – nu e o mișcare spre egalitate, ci întrecerea Reginei Roșii: bărbații trebuie să alerge mai tare pentru a rămâne pe loc.
Pe Radu Umbreș îl găsiți aici.
Radu Umbreş este antropolog specializat în abordări cognitive şi interdisciplinare în ştiinţele socio-umane. Este licenţiat în sociologie al Universităţii din Bucureşti, master în sociologie al Universităţii din Oxford, şi doctor în antropologie socială al University College London.
A fost cercetător post-doctoral în cadrul Institutului Jean Nicod, Ecole Normale Superieure din Paris, sub coordonarea lui Dan Sperber, şi cercetător post-doctoral în cadrul Colegiului Noua Europă.
A susţinut cursuri, seminarii si prelegeri invitate în cadrul Universităţii din Bucureşti, University College London, Ecole Normale Superieure, şi New School NY.
Este autorul unei cărţi despre antreprenoriat si migraţie în România rurală (Lumen 2007), precum şi a unor articole şi capitole în cărţi editate. Prima sa monografie – Living with Distrust. Morality and cooperation in a Romanian village – va fi in curand publicata de Oxford University Press.
Citiţi şi
Zavaidoc: iubire și muzică în anul 1923. Un roman insolit, semnat de Doina Ruști
Cred că sunt pregatită să ies din anonimat și să îmi trec numele la sfârșitul poveștii
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
