S. privea lumea din jur cu uimirea și naivitatea pe care trebuie să le fi păstrat încă din adolescență. Când am trecut pentru prima dată unul pe lângă celălalt, în Delhi era o iarnă indiană enervantă. Afară erau puține, foarte puține grade peste zero, o ceață teribilă, deprimantă. Ieșisem din …

R. obosise. Sigur, nu se întâmplase peste noapte. Oboseala aceea se acumulase în cei peste 19 ani în care fusese soție și mamă aproape în același timp. Primul copil se născuse când ea avea abia puțin peste 18 ani. Urmaseră alți trei plus câteva întreruperi de sarcină. La momentul căsătoriei, …

Lucrurile se întâmplă întotdeauna brusc pentru cel care le trăiește și întotdeauna firesc pentru cel care le observă. Tocmai de aceea, e și greu să îți dai seama că se întâmplă. Într-o bună zi, privești la televizor și toți oamenii de dincolo de ecran sunt mai bătrâni decât tine, pentru …

R. avea, într-un fel, de gestionat o problemă veche de când lumea, dar cu mult mai acută în vremea modernității noastre: cum poate fi o femeie și frumoasă, și deșteaptă?! Cumva, cu forța implacabilă a unui mit urban, societatea ne-a obișnuit cu această idee că o femeie nu poate combina …

Aberystwyth e un orășel în vestul Țării Galilor, aproape de Marea Irlandei. Aici îmi petrec, anul acesta, vacanța de vară. E locul ideal pentru scris. Locuiesc într-o casă care arată ca un muzeu. B., proprietara, e o femeie în vârstă care găzduiește, în fiecare an, studenți sau cercetători din colțuri …

Despre M.S aș putea spune cu certitudine un singur lucru: știa că e frumoasă. De restul, nu sunt sigur. Știu câte ceva din biografia ei, la câteva dintre momentele pe care și le va aduce aminte cu siguranță toată viața am fost martor ocular, despre altele doar am auzit vorbindu-se …

Nu știu ce tablouri se vor odihni pe pereții caselor țărănești în anul, să zicem, 2100… Știu, însă, că din nicio casă țărănească în care am intrat în copilăria mea nu lipsea fotografia bunicului și a bunicii din vremea tinereții lor. Pe atunci, fotografia era aproape un miracol, ceea ce …

C.B vorbea, atunci când ne-am întâlnit, vreo patru limbi străine. Toate cu un inconfundabil accent italian. Cea mai mare spaimă a ei era bătrânețea. Ar fi făcut orice pentru a nu mai fi nevoită să se gândească la cei aproape 50 de ani pe care îi avea, motiv pentru care …

Câteodată, mă surprind amintindu-mi vag de adolescența mea în Drăgășani, undeva în sudul țării. Am lucrat o vreme, în timpul liceului și, mai apoi, în anul de după terminarea lui, până am ajuns la facultate, pentru o televiziune locală și un săptămânal al cărui tiraj, minuscul, era de multe ori …

Cu ceva ani în urmă, am ajuns în Tokyo. De departe, orașul acela a rămas pentru mine, până astăzi, cea mai spectaculoasă experiență urbană pe care am trăit-o până acum. În Tokyo, nici măcar nu e nevoie să intri în vreunul dintre nenumăratele muzee japoneze pentru a avea impresia că …