Cartea asta are multe capitole, azi doar despre dumneavoastră și un pic despre bărbați O să vă spun totuși. Puteți să-mi spuneți că sunt din alte timpuri, puteți să mă numiți…, eu știu cum vreți dumneavoastră să mă numiți? Puteți să-mi spuneți ce vreți, dar eu tot o să vă …

Adulții stau în jurul copilului care suflă încă o dată în lumânările din tort, … după ce a suflat, desigur, de 2549236 de ori. Sunt în jurul lui oameni de multe etnii, așa că i s-au spus urări în engleză, în germană, în arabă, în română, în bulgară, în devălmășie… …

Prietena-mea-doamna-general este o persoană șarmantă. Are un joie de vivre și un umor cât pentru trei persoane. Are gust, de la îmbrăcăminte la mâncăruri fine sau exotice, dar mai ales o decență pe care rar o văd în jurul meu. În plus, o naturalețe pe care am studiat-o intens, pentru …

Mi-am dat seama de-abia zilele trecute – sau, mai degrabă, mi-am adus aminte de asta, într-un fel de stare de semitrezie de dimineață fiind (bun, hipnagogică, da, ok, n-am vrut să folosesc termenul, da’ asta e) – că, de câteva ori bune în viața mea de până acum, am făcut …

Printr-un straniu joc al sorții, mi-a fost dat să locuiesc, pentru perioade mai scurte sau mai lungi, în diferite țări din lume. Nu asta e important, ci faptul că statutul de călător sau acela de rezident a determinat diferite feluri de a simți ce înseamnă a fi român. De cele …

Primul meu laptop se numea Tiktin. Al doilea, Milescu Spătaru. Era cam trădător, ce-i drept. Al treilea, Sora-lui-Shakespeare. E discret și eficient. Primul meu motan s-a numit Bob Marley. Următorul a fost Picasso. Prietena lui portocalie se numește Blue. Câinele era Karenina, nu după Anna, ci după, știți voi, câinele …

Ori sunt eu prea cârcotașă, ori să formulezi cerințe sau întrebări e lucru mare. Să mă explic. Mie mi se pare normal ca, la o examinare, la un interviu… , întrebările să fie clare. Într-o limbă corectă, cu o topică firească (eventual, supervizată de un cunoscător), dar și cu precizarea …

Cir-li-lai, cir-li-lai, Vir-o-con-go-eo-lig Timp de aproape 14 ani am avut un Saint Bernard. L-am ținut și la bloc, l-am avut și când ne-am mutat lângă Cișmigiu, dar și în casa cu grădină de acum. Grădina, curte inițial, nu a fost pe placul Carei. Ea era obișnuită să stea înăuntru, să …

Era cândva la Sinaia un fotograf care avea o maimuță. Să îi spunem Clotilda, zic. Mică, dresată, prietenoasă. Mă rog, cum sunt maimuțele. Clotilda era prevăzută cu o zgardă și o lesă lungă, știu eu, să fi avut vreo trei metri lesa. Într-o zi, s-au prezentat la făcut-poza-cu-maimuța două doamne. Cu …

Știți zilele acelea, când te trezești așaaa, cu un chef ire-pre-si-bil să muți munții din loc? Ai băut cafeaua, pe care ai preparat-o mai rapid, cu degetele fremătând de nerăbdare (să te apuci o dată, nu de alta, dar trebuie să și termini) și ai băut-o și mai rapid, planificând …