«Nici eu nu-ţi pot pune toate întrebările, nici tu nu-mi poţi da toate răspunsurile.» (José Saramago, „Evanghelia după Isus Hristos”) Ca în fiecare duminică, îmi tot zic că e timpul să merg la biserică. Vreau însă la biserica mea, dar până acolo e o bucată bună de drum, căci biserică …

Mă apuc să dau cu aspiratorul. Mi-e plin capul de gânduri. Ca viermii împăratului Irod forfotesc gândurile în capul meu. Tăceți naibii din gură! De ce-mi curg lacrimile? Nu zic unii că-s eu o femeie cu c*aie? Ce-o mai fi şi aia? Că eu n-am văzut niciuna plimbându-se cu testicule …

„Bunul-simţ e darul de a «simţi bine», de a discerne, de a-şi reprezenta, de a imagina adevărul, de a îndrăzni.” spune Alexandru Paleologu în Bunul-simţ ca paradox. Foarte apropiat de franțuzescul „bon sens”, bunul-simţ românesc este şi echivalentul expresiei pe care o propune limba neerlandeză – gezond verstand – care …

În linvingul semi-obscur şi tăcut, Ruxandra cinează dusă pe gânduri. Umbre din trecut îi ţin de urât şi o conduc pe tărâmuri de mult uitate. Din iureşul amintirilor una izbuteşte să pună stăpânire pe ea, atingându-i cele mai fine coarde ale simţirii ei… Era o după-amiază însorită de toamnă. Ruxandra …

Bunica avea nume de floare. Nu una specială. Purta numele tuturor florilor: Floarea. Era mică şi drăgălaşă, cu ochi vioi, cu mers iute, cu un nas frumos pe care mi l-aş fi dorit al meu şi de la care mereu mă certam cu Petruţa: care dintre noi are nasul bunicii? …

Privea prin hubloul avionului cum burniţa împânzea griul firii. Absentă, cu gândurile împrăştiate la cele ce au fost şi cele ce vor mai veni, nici nu dădu atenţie avionului în care puse piciorul. „Bine că nu e ca la gară, că nu trebuie să fiu atentă în ce tren mă …

Am o grămadă de perechi de papuci pe care nu-i mai port. Nici nu-i arunc. Deși îmi ocupă spaṭiul din cămară, mă tot gândesc că poate într-o zi o să-mi placă să-i încalţ. Sau poate că fata mea o să aleagă vreo pereche pe care s-o poarte. Din plăcere. Sau …

Satiră sufletelor angoasate Cu doar doi-trei ani în urmă, îmi uitam cheile în uşă. Locuiam într-un cartier calm, în centrul unui oraş multicultural din inima Flandrei. Asta înseamnă cam o sută treizeci de naţionalităţi într-un oraş cu ceva mai mult de patru sute de mii de locuitori: flamanzi, bruxelezi, marocani, …

„Peste 2000 de tineri instituționalizați părăsesc anual casele de copii. Doar 3% reușesc! Peste 97% nu știu încotro să se îndrepte. 22% ajung în centrele de detenție din întreaga țară.  Locuința socială se dorește a fi un apartament de două camere care să servească unui număr de patru tineri ce au …

Pe sub castanii cu flori ca nişte lumânări conice, alb-rozii sau pe sub castanii ruginii, în toamne blânde, cu miros de zacuscă şi ardei copţi, o bătrână chioampă îşi târăia hârşâit picioarele încălţate în pantofi clămpănind, prea mari pentru ea, bărbăteşti, zi după zi, lună după lună. O ceată de …