Toată lumea mă întreabă de ce nu mai scriu. Pentru că nu pot. Îți trebuie o stare să scrii. Apoi, voi, toți, așteptați ca eu să fiu haioasă, să fiu ironică, să fac mișto de mine sau de alții. Iar eu nu pot, pentru că mă doare. Acum două săptămâni …

Aveam un gând care nu mi dădea pace. Mă obosea îngrozitor. Câteodată mi-era bine cu el. Că din el plecam în vise ciudate, greu de îndeplinit. Altădată mi-era rău. Realizam că nici măcar vis nu era. Era aproape ireal. Depășisem cumva un sentiment de vinovăție care mă târâse în gândul ăsta. Nu de tot, …

Era prin 2007. La războaie nu mă trimiteau pe mine. Ce să facă o muiere acolo? N-am pus mâna în viața mea pe o pușcă, habar n-am care e diferența între TAB și TANC, nu știu câte stele are un general, la cap sau pe haine. În fine. Cu toate astea, eram acreditată …