Am 44 de ani și sunt un antreprenor în reorganizare. La scurt timp după absolvirea facultății, am ales calea pionieratului în două domenii. Cum insolvența era la început în România, iar eu eram dezamăgită de angajatorii pentru care lucrasem, am decis să construiesc ceva după mintea mea. Am devenit antreprenor, punând bazele propriului birou de insolvență. Timp de 15 ani ne-am crescut unul pe altul și am adunat în jur o echipă de încredere. La momentul alegerii, Facultatea de drept a fost o opțiune de conjunctură, în contextul schimbărilor de după '89. Am făcut-o fără să țin cont de înclinațiile și preocupările literare pe care le aveam din adolescență. Deși în tot acest timp s-a manifestat timid, plăcerea de a scrie nu m-a părăsit. Eu zic că și-a așteptat partenera să crească, pasiunea mea pentru călătorii. Iar când s-au întâlnit, în viața mea a fost un boom: m-am regăsit. Eram în călătorie în Asia când m-am surprins scriind cu bucuria din adolescență. Se întâmpla în al 13-lea an al biroului de insolvență. Am mai avut nevoie de încă doi, ca să pot pune punct profesiei și să îmi recunosc oficial pasiunile. Prima noastră realizare a fost blogul personal, www.mariamazilu.ro (fost mazy.ro - Povestiri din realitate). I-a urmat "Frământările unui pisoi salvat", cartea cu două chipuri: pentru copii spune o istorie cu pisici, plină de tâlcuri, iar pentru adulți, povestea unor îndoieli și căutări personale. Cartea este doar începutul unui drum, pe care eu și pisoiul Bumbi am pornit. Ascunsă în blana lui, vom călători împreună, căutând oameni și locuri să ne inspire.