Rândurile de mai jos le scrie o mamă din Italia – prima țară europeană lovită și pusă în genunchi de această pandemie – care, de o lună, împreună cu cei doi copii, a ales să stea în casă. Zilele nu ne sunt deloc ușoare, iar de primăvară și de mirosul ei …

Să am mai multă grijă de mine. Să nu mă mai împart în mii de bucăți ca să-i mulțumesc pe cei în ale căror gânduri eram pe ultimul loc. Să nu-mi mai cer imposbilul. Să-nvăț să amân ce nu mă privește direct. Lista prorităților să fie stabilită de sufletul și …

Cu cât mă apropii de perioada sărbătorilor, cu atât mai mult nostalgia lor îmi pătrunde fiecare părticică din corp, iar suflarea-mi devine din ce în ce mai grea. De când m-am născut până în prezent, viață mi-a dat NU ce-am vrut, mi-a dat ce-a crezut de cuviință și-atât cât am …

Ștampila unui diasporean nu este doar o opțiune politică. Reprezintă kilometri de DOR! Reprezintă lacrimi, frustrări, durere, neputință. Reprezintă diminețile în care te trezești singur și nopțile pe care le dormi ținând în brațe doar o pernă. Reprezintă mesele la care mănânci doar tu cu tine. Reprezintă gândurile care te …

De-a lungul vieții, am investit în fiecare părticică ce m-a construit ca om. Am încercat, pe cât posbil, să mă modelez cât să nu-mi fie vreodată rușine de mine. Din toleranță, mi-am făcut arme, din iubire, scut, iar din existență… empatie și drum spre mai bine. Mi-am acceptat greșelile, lacrimile, …

Intră tiptil în lumea mea. Trăiește fiecare suflu și fiecare bătaie de inimă așa cum o fac eu. Ridică-te odată cu mine de-acolo de unde alții m-au îngenuncheat. Mergi în urma pașilor mei fără să faci zgomot. Cărare deschisă îți este umbra mea. Până să mă judeci… Trăiește durerile și …

Să nu mă cerți că te-am iubit, dragul meu. Că te-am iubit așa cum am știut mai bine: cu fiori pe suflet și inima tremurândă. Să nu mă cerți c-am transformat zilele-n nopți și nopțile-n zile. Că ți-am cutreierat toate visele, dar nu eram niciunde. Să nu mă cerți că …

Nu, nu sunt mândră că sunt româncă! Sunt mândră că, înainte de toate, sunt OM… Sunt mândră că nu mi-am făcut niciodată țara de râs, aici, unde am ales să trăiesc. Sunt mândră că am reușit să mă integrez și m-am adaptat normelor și legilor țării care m-a adoptat. Sunt …

Of, odorul meu! Câte lucruri aș vrea să-ți spun… câte sfaturi aș avea să-ți dau… câte-n lună și-n stele am în cap pentru tine, puiul meu. Dar renunț. Fac un pas în spate pentru că viața ta nu este și nu va fi niciodată a mea. Mă rezum în a-ți …

Pașii care duc spre durere și, de ce nu, spre moarte. Cum începe totul? Simplu, fără să ne dăm seama, fără să realizăm că devenim complice. Primul pas, în urma unui comportament deloc plăcut, e catalogat ca o ușoară irascibilitate. „Se-ntâmplă! Nu toate zilele sunt bune” …zicem noi. Al doilea …