M-ai ars, baby. M-ai ars de mi-au sărit capacele și mi-au explodat creierii. M-ai ars cum de mult nu m-a mai ars nimeni. Apoteotic. Apocaliptic. Cu flăcări și draci. Cum altfel? Era previzibil. Ăstea ca mine acolo ajung. Noroc că mie îmi plac dracii. Sunt sexy. Și fair play. Nu …

Dragul meu V., Au trecut atâția ani. Atât de mulți încât am renunțat să îi mai număr. Mă întorc atât de des la noi, V., în ultimul timp, de nici nu mai știu dacă trecutul e prezent sau realitatea e asta, în care tu nu mai ești. O fac pentru …

Oricât am încercat să eludez realitatea și să neg evidența, am ajuns în punctul în care trebuie să admit: trăiesc într-un popor format în majoritate din idioți, agramați, semianalfabeți și semidocți. Ceea ce, pe deoparte, e bine, pentru că mă ajută să îmi distrag atenția de la pițipoance, cocalari, botoxate …

Am fost la București. A fost taaaare frumos. La fel de frumos ca o curvă bătrână, sulemenită cu verde pe la ochi, cu țâțele tronând regal din bluza mulată și bucile fleoșcăite, atârnând de sub fusta prea scurtă. E clar cât de mult mi-a plăcut, da? E frumos la București …

Ei i se îndeplineau toate visurile. Dacă nu veneau ele, se ducea ea acolo, le prindea de gulerul cămășii și le târâia în viața ei. În așa hal le hărțuia uneori că, dacă ar fi existat o Instanță de Judecată a visurilor, unele ar fi obținut ordin de restricție împotriva …

Am mușcat mereu din viață, cu poftă, până când a urlat, orgasmic. M-am iubit cu ea până la epuizare, așa cum iubești un amant frumos, care ar fi putut fi iubirea vieții tale, dar, de-ar fi fost, s-ar fi pierdut tot farmecul întâlnirii, la ceas necunoscut. Ne-am avut, eu și …

Când m-am întors în țară (definitiv, credeam pe atunci, acum nu mai spun niciodată, niciodată), am ieșit din aeroportul Timișoarei, m-am pus în genunchi și am pupat pământul. Nu poposisem mult în Italia, doar vreo trei ani, timp în care mai venisem în vizită. Dar îmi era așa de dor …

Da, prietene, te înțeleg. Te înțeleg atât de bine, încât o să le spun tuturor ce fel de om ești, dacă nu și-au dat seama deja. Când ai publicat primul text, am simțit solidaritate. Și aș fi vrut să te ajut. Am și încercat. Am simțit solidaritate și furie împotriva …

Când am vorbit prima oară cu Andrei Crăciun, la telefon, îmi tremurau nu doar mâinile și vocea, ci și inima, ca la potârniche. Îl sunasem pentru că aveam nevoie de niște informații. Am bălmăjit ceva, el mi-a răspuns înțelegător și răbdător, eu am închis și mi-am dat seama ce prostii …

De la un timp încoace renunțase să mai poarte chiloți. Nu pentru că ar fi deranjat-o, nici pentru că ar fi avut vreun fetiș. Nu voia să se simtă sexy, iar asta să se vadă pe dinafară. Demult nu mai voia să fie sexy. Refuza, chiar. O deranjau tot mai …