​Sunt om. Un om cu gusturi simple, cu iubiri simple. Atât de simple, încât par alambicate, sofisticate, ciudate sau chiar pline de fiţe. Îmi iubesc familia, câinii, pisicile, papagalul, florile. Îmi place enorm să citesc, să mă plimb desculţă, să ascult muzică clasică, să privesc oamenii şi casele, şi să le zâmbesc. Ştiţi că şi casele zâmbesc? Au un fel anume de a răspunde zâmbetului, iar dacă le priveşti atent, îţi şoptesc povestea lor. Îmi plac poveştile vechi sau noi, citite, ascultate, văzute, şoptite, furate, sau create de mine. În scris sau în minte. Sunt un om complex în simplitatea mea şi simplu în complexitatea mea. Sunt contradictorie, controversată, naivă şi genială, frumoasă şi urâtă, veselă şi tristă, altruistă şi zgârcită. Sunt femeie. Îmi place să scriu despre ceea ce fac, gândesc, simt. Scriu poveşti, în marea lor majoritate, adevărate. Am şi ficţiune în ele, dar asta las cititorul să ghicească: unde e adevăr şi unde e plăsmuire. Sunt că un cavaler, cu armură de iubire şi bunătate, un veşnic apărător al cauzelor pierdute şi mama tuturor răniţilor. Am un blog culinar, pe care scriu poveşti cu şi despre mâncare. Mâncarea poate avea umor, o ceapă şi-un cartof se pot iubi, se pot împreună şi să dea naştere apoi unor cartocepe sau ceartofi :) . De ce nu? Am umor şi poate asta e cea mai mare calitate a mea. Ştiu să râd de aproape orice, am un umor extrem de fin în general, vorbesc aparent serios, doar ochii îmi râd drăceşte şi colţurile gurii îmi tremură periculos a râs. Sunt săgetător, cu ascendent în săgetător. Am un singur defect: nu am defecte. Sunt femeie. :)