Pe cînd aveam nouă-zece ani, praznicul adormirii Maicii Domnului se confunda în mintea mea cu gustul lubeniței (fac o paranteză lămuritoare: pe valea Mureșului, de la Săvîrșin pînă la Curtici, pepenelui verde i se spune „lubeniță”; nimeni nu auzise de pepene, cantalup sau harbuz, denumiri care sunau confuz și exotic …

O turmă de berbeci enormi, translucizi, fumurii şi umezi se-ntinde peste colină. Pîcla înghite repede siluetele, şterge contururile copacilor, petele tufelor şi pieptul generos, onctuos, al rîpei. Peisajul plînge cu lacrimi de terebentină şi din cioturile jnepenilor pîlpîie scîntei palide de ace albăstrii. Dinspre pădure, fuioarele de ceaţă se împletesc …

Nu ştiu exact cum, cînd şi de ce mi s-a înşurubat în cap ideea asta, dar dacă Homer a existat cu adevărat, iar operele sale nu-s rodul imaginaţiei unui grup de aezi care hălăduiau prin Asia minor, sau o compilaţie tîrzie a unor călugări bizantini dăruiţi cu multă imaginaţie, atunci …

Nu ştiu de ce au devenit nevinovatele statuete din ipsos, viu colorate, piticii înfăţişaţi în posturi naive, stîngace, simbol al kitsch-ului ambiental, fiindcă prin anii ’70, cînd aveam zece ani, mie chiar îmi plăceau foarte mult. Îmi amintesc de anii de şcoală cînd învăţătoarea ne punea să mîzgălim cu creioane …

În anul 2013, în întreaga lume, au fost ucişi 108 jurnalişti şi 232 au fost încarceraţi (raport întocmit de către Committee to Protect Journalists). Mi-ar plăcea să colind lumea, doar cu o cameră, nu neapărat digitală, cu o duzină de role alb-negru, trei t-shirturi şi un cartuş de Gitane în …

 “Fumul de ţigară se îndreaptă întotdeauna spre un nefumător, indiferent de direcţia vîntului.” ( E.A. Murphy ) Am început să citesc de pe la cinci ani. Învăţasem literele de tipar din titlurile ziarului pe care-l răsfoia taică-meu. Seara, după ce se întoarcea de la muncă, se aşeza într-un fotoliu larg, cu …

Păşesc precaut pe dalele cenuşii, pietrele cubice sunt lustruite de paşi, miile de granule nisipoase căzute dintr-o clepsidra virtuală au şlefuit granitul de asperităţi, lucesc mortificate în ape moarate, în razele sidefii filtrate zgîrcit prin nori. Piaţa e goală, faţadele sobre, politicoase cu privirile mele, strîng lumina zgîrcită, se apleacă …

Îmi amintesc, ca și cum s-ar fi întîmplat ieri, prima mea întîlnire cu „Bumbuș“. Așa-i spuneau toți cunoscuții, probabil din pricina staturii, fiindcă era o mînă de femeie, debordînd de energie, mignonă, cu fața rotundă, ochii negri, lucioși și nasul ca un bumb. Cursurile școlii populare de artă se țineau …

„Mănînci ca o anorexică!” constată Bogdan trăgînd în dreptul lui farfuria plină cu crustacee, moluşte şi bucăţi de cefalopode înecate într-un sos vîscos, albăstrui. „Nu sunt anorexică… pur şi simplu nu-mi plac fructele de mare!” se apără Adriana şi înghiţi două-trei guri din paharul cu suc de portocale. Papilele gustative …

1. Secunda de realitate, Recheșan Gheorghe, Timișoara (câștigătorul care va lua totul și care a reușit performanța de a avea două texte în primele 15) ”Deși nu durează mai mult de 1/30 secunde să realizezi o fotografie, unora le trebuie o viață întreagă să o explice.” ( Brooke Jensen) Împinse uşa …