Insuccesul e noul succes! Un dicton invizibil după care ne construim viețile ne face să ne simțim oamenii timpurilor noastre, contemporani cu firescul, cu noile profunzimi ale societății. Omul a devenit demiurg, un produs self-made capabil să facă, să desfacă și să prefacă proiecte mărețe. Conduce mari companii, construiește porturi, …

Ceva ne atrofiază reflexele. Jumătate din oraș e un spital de stat, iar cealaltă jumătate e o clinică privată. Sănătatea nu-i pentru oricine, pentru că nimeni nu te vrea deștept. E un virus în aer ce îndeamnă la uitarea propriei naturi și conectarea la Mareaurbanizare. Ține pasul cu lumea și …

 Pseudo-capitolul VII Am impresia că sunt un om rău. Într-un an, la  slujba de Înviere, un copil a strigat în gura mare “Părinte, mamaia nu mă lasă să zic puță!“. Bine, n-a zis puță, a zis cu “l”. Și, în toată liniștea, îngrozirea și stupefacția masei de oameni care a …

Unul dintre prietenii tatălui meu are o vorbă: „Femeia, o speli și zici că-i nouă”. Numai că mie niciodată nu mi-au plăcut lucrurile noi. De fapt, ce înseamnă „Noul”? Dacă mă leg de femei, nu cred că am cunoscut vreodată definiția termenului și asta pentru că, în mintea mea, orice …

Nu am apucat să citesc cartea Andreei Esca, dar mi-a placut foarte mult titlul. Ca orice om, probabil, m-am gândit: “Dar eu ce-am făcut când am tăcut?“. Treaba cu tăcerea e complicat de simplă. E ca la testele auto, când trebuie să spui cui îi acorzi primul ajutor: celui care …

Există un miros specific al metroului bucureștean. În timp, ajungi să te obișnuiești cu el, să nu-l mai simți, dar pentru cei care călătoresc doar din când în când cu el, e imposibil de eludat. În imaginația mea, l-am asociat cu experiența purgatoriului. Când te lovește, ai câteva secunde de …

Sunt mândra posesoare a 85 de rochii, a 120 de săpunuri de colecție și a unui caiet în care scriu ce-am visat în fiecare noapte. Sunt mândra posesoare a 42 de bilete de tren pe ruta București- Târgu Jiu și a 31 de DVD-uri cu fotografii personale. Sunt mândra posesoare …

Știu de la o prietenă, care știe de la o babă, că, dacă vreun bărbat te va jigni vreodată, “Sictir, altul!”. Eu căscam gura la povestire, fascinată fiind de interpretare. Sincroniza “sictiru’” cu schimbatul piciorului peste picior, ca în filmul ăla, știe toată lumea care. “Deșteaptă, baba!” ne spuneam, în …

Dragă jurnalule, Mie îmi place să vorbesc cu Marinela. Cred că are ceva dumnezeiesc în ea, reuşeşte să mă exorcizeze de fiecare dată când judec pe cineva, când sunt rea, când sufăr, când plâng. Cred că într-o viaţă anterioară, Marinela a fost pastile de uitare. Odată am oftat de faţă …

Dintre toate femeile care, câte și cum sunt, mă fascinează sincer femeia de stepă. Are ceva uscat în ea, dar nu ofilit. Are ceva aspru, dar catifelat sub apăsarea mâinii. Ceva sălbatic, dar îmblânzit de timp. Femeia de stepă are multe riduri. Mici, mari, lângă ochi, sub ochi, pe frunte, …