Într-o lume în care taximetristul e rege, începe să-ți fie jenă că locuiești atât de aproape. De gară, de aeroport, de centrul comercial, de orice alt obiectiv situat prea aproape. În regatul taximetristului rege, distanțele încep departe și ar fi bine să nu se termine niciodată. În aceste condiții, nu …

O zi oarecare, acum câțiva ani. Ceea ce nu s-a schimbat aproape deloc în ultimii douăzeci de ani în România sunt gările. Dacă nu ești atent, riști să calci strâmb. Pietre roase, peroane terminate brusc, scaune jegos mâncate de timp. În rest, doar  trenuri. Nu, nu trenurile acelea de pe …

Suntem ceea ce ne imaginăm că suntem. Creierul este un organ ciudat care nu face diferența între real și imaginar. Știu asta din surse sigure de pe vremea când mă imaginam molipsită de toate bolile posible. Ipohondria apăruse neanunțată, într-o joi. Drept e că trecusem printr-un lung șir de boli …

La intrarea în Predeal, îmi sună telefonul. Număr necunoscut, răspund. O voce suavă mă întreabă dacă mai am “scroafa aceea de carne” de vânzare. Pufnesc în râs și-i răspund că n-am avut niciodată scroafe de carne. Poate bunicii, mai demult, în cotețul din spatele curții, care fusese transfomat între timp …

Viața din spatele ecranului de calculator din spatele termopanelor groase ale clădirii din sticlă are farmecul ei. Te instalezi în fața ecranului de 17 inci și-ți creezi propria „bulă”. O bulă, două bule, un infinit de bule. Spațiul tău de dincolo de lume. Și-n „bula” proprie începi să tastezi, să tastezi, să …

Anul ăsta este cam “așa și așa” – cât să-ți dorești să treacă cât mai repede, că-s clipele contagioase. Trec lunile – vreo cinci de la ultima “Mare” – destul de mică și relativ obositoare vacanță. Se face într-o bună dimineață august, se golesc străzile, se repară porțile de la metrou, …

Ieri am făcut roata. După treizeci – și poate mai mulți – (de ani) am făcut roata. Nu se știe niciodată când e să faci roata, începi ziua ca și cum n-ai face roata, o începi mohorât, îți bei cafeaua numărând norii, sorbi până la ultimul nor, că nu-i frumos …

În curând se face anul. Am trecut prin canicula aia prin care toți se tem să treacă, cu mâinile transpirate pe o bară gri de plastic, ascultând oamenii transpirați spunând că există climă, dar că șoferii sunt șmecheri și nu vor să existe climă, ca să economisească la benzină și …

Așa-mi place când îmi încep ziua în hohote. Azi, de exemplu, ascultam un post de radio căruia i-aș da numele, dar nu știu dacă am voie, cu toate că nu văd de ce nu aș avea voie, dar, în fine, aflându-mă într-un oarecare dubiu, să zicem doar un post de …

Azi mi-am luat o ciorbă țărănească cu văcuță. Preparată după metoda grecească. Cu smântână și alte mirodenii. Ciorba era aproape rece și nu avea oțet. I-am pus oțet și s-a colorat într-un maro ciudat. Alb maroniu și alte mirodenii. Dar îi lipsea sarea. Am căutat solnița și am găsit-o ascunsă …