Nu sunt eu rapsodul din George Enescu (cartierul ăsta s-a dovedit o alegere puţin inspirată), însă simt nevoia să îmi vărs năduful, nu-mi pot liniști părul ridicat pe ceafă. 8:30 am: mă îndreptam târâit spre baie când, zbang, mi-a fugit pământul de sub picioare. Cu panorama tavanului drept în frunte m-am …

(viață de noapte suceveană) Cum stam aşa singură şi neconsumată în casă, sâmbată seară-cam noapte, mă străfulgeră o sinapsă. Da’ ce-are dacă ies niţel în târg să trăiesc şi eu puţintică viaţă de noapte suceveană. Mi-am tras o rochie, mai mult pe coapse, că spatele mi l-am lăsat gol şi …

Se apropie ameninţător sărbătorile. Oamenii se adună. Unii vin de departe, alţii pur şi simplu se rup din bucla existenţială şi zăbovesc o vreme la cald, printre cei dragi. Străzile vor clipoci colorat. La fel şi hipermarketurile, alimentarele, aprozarele, chioşcurile, geamurile de la bloc, ferestrele caselor, porţile lor, cuşca lui …

Când aud spunându-se „oamenii nu se schimbă”, nu-mi pot ţine în frâu părul de pe ceafă şi mă apucă un tremurat de triceps brahial. Intelectualul din mine, omul de ştiinţă care sunt şi voi fi mereu se revoltă, pentru că schimbarea este, LITERALMENTE, singura constantă din univers. Apa trece din …

E timpul să-ţi vorbesc despre mine. Sunt o păpuşă rusescă blondă, ochi de un verde confuz, la prima vedere par cu totul la vedere. Nu sunt. Nu sunt o păpuşă din alea pe care le punea bunica în casa cea mare între perne brodate şi umflate, cu mărgelele ei la …

Privesc mijit printre gene panorama întregului din urma lui 35. De ani, întregi, chiar peste. Am trăit despărţiri fundamentale. Unii au plecat pur şi simplu, pe o poartă înaltă de lumină, lăsând îndărătul lor o dâră de întuneric, un soi de cale lactee în negativ, pe care am îndurat-o de …