Carmen Sorescu

Carmen Sorescu

5 articles
Locuiesc în București sau în orice altă periferie de om. Mă găsiți în trei cărți de poezii și câteva antologii, dar mult mai des când veți închide ochii. Îmi propun să fac din scriere un mijloc de călătorie care să vă ducă undeva unde nu ați fost până acum. Ficțiuni sau autoficțiuni în care fiecare om se va regăsi puțin, pentru că nu? suntem toți la fel.
Life Bites București

Cine mai suntem azi

by Carmen Sorescu / 29 April 2018

Instinctul sau simțul de conservare este dispoziția inerentă a unui organism viu spre un anume comportament. Este un complex de reflexe înnăscute, necondiționate, proprii indivizilor dintr-o anumită specie și care le asigură dezvoltarea organismului, alimentarea, reproducerea, apărarea, spun manualele de antropologie. Iar omul este un organism viu. Specia Homo Sapiens Sapiens …

Yes or No București

Un bărbat și o femeie

by Carmen Sorescu / 18 April 2018

Când doi oameni se întâlnesc, un bărbat și o femeie, duc în spate o istorie a vieții, o istorie a iubirilor, a tristeților. Întâlnirea o vizualizez ca pe o întâlnire între două popoare. Două armate ce stau față în față, se urmăresc, se pândesc, se aruncă cu săgeți, cuvinte, se …

Talk Tabu București

Slalom prin viață, printre măști și convulsii

by Carmen Sorescu / 3 March 2018

„De ce să porţi o mască, dacă nu mai ai chip? Înainte, puteai purta mască, fiindcă aveai un chip; acum, când chipul a dispărut, masca nu mai are rost.” –  Emil Cioran. În vara aceasta a fost invazia unor omizi cu totul neobișnuite, în grădină era ca toamna, pentru că …

The Happiness Project București

Nicio iubire nu te pregătește pentru alta

by Carmen Sorescu / 6 February 2018

Dacă îți e rușine să spui cuiva că-l iubești, e ca și cum nu-l iubești îndeajuns. Dacă nu ești capabil s-o spui frontal, înseamană că ai o teamă, o nesiguranță: ce va spune celălalt, cum va reacționa. De asta nu e bine să lăsam iubirea pe mâna rațiunii (nici nu …

Yes or No București

Gabriel

by Carmen Sorescu / 3 February 2018

Orice om are nevoie de o casă. Câți pereți am avea în jur, câte cărămizi sau trupuri umane, clipa când ești acasă nu vine niciodată. Trăim toată viața cu speranța, cu gândul la acea casă. Unii se resemnează, alții spun că ei înșiși sunt propria casă, alții sapă în corpuri …

catchy.ro