Azi, mâine, poimâine și în săptămânile care vor urma, autoritățile au două probleme mari de rezolvat:
- Campania de vaccinare
- Controlul pandemiei
Sunt și legate, și interconectate, și dependente și influențate una de cealaltă.
Din păcate, din cauza luptelor politice dintre cele două mari partide care sunt la guvernare, PNL și USR-PLUS, riscăm să le pierdem pe ambele.
– Campania de vaccinare s-a lovit ca de un zid după deschiderea listelor pentru faza 3 (pentru toată populația). În acest moment sunt mai puțin de 1 milion de persoane pe listele de așteptare.
– Trecând peste entuziasmul celor de pe fb de a merge la Suraia, Sascut și Fetești pentru a se vaccina, dacă ritmul de “înrolare” în platformă nu crește, atunci, într-o lună, centrele nu vor mai avea pe cine să vaccineze.
– 6 milioane de doze de vaccin vor ajunge în țară în aprilie și mai. Asta înseamnă că pot fi vaccinați încă 3 milioane de persoane până la începutul verii și să intrăm în iulie cu aproape 5 milioane de persoane vaccinate.
– Sesizând blocajul, autoritățile au anunțat primele măsuri, ambele foarte bune:
- Medicii de familie vor putea începe vaccinarea în cabinetele lor de la finalul lui aprilie
- De la începutul lui aprilie se vor afișa în platformă timpul estimat de așteptare până la vaccin și tipul de vaccin folosit.
– Măsurile sunt utile, dar nu suficiente, pentru că, după calculele mele, sunt mai puțin de 600.000 de persoane în vârstă vaccinate până acum sau programate la vaccinare (din 1,5 mil vaccinați azi, 300k sunt cadre medicale, cam 200k personal din învățământ, cam 200-300k esențiali, cam 50k “piloși”, iar restul sunt persoane în vârstă și bolnavi cronici).
– Dacă ne raportăm la cele 4-5 milioane de persoane peste 60 de ani (peste 5 milioane de pensionari), câte sunt în România, procentul este foarte mic. Mai ales dacă ținem cont că aceștia, alături de cei care suferă de alte boli, sunt categoria cea mai vulnerabilă. Partea bună este că un procent mare dintre ei trăiesc în mediul rural, unde virusul nu s-a răspândit ca în orașe. Însă reticență vârstnicilor de a se vaccina e o problema mare.
Dacă nu vor găsi soluții, obiectivul anunțat de premierul Cîțu, ca până în septembrie să avem peste 10 mil de persoane vaccinate, nu va fi atins. Fără 3-4 milioane de pensionari vaccinați va fi chiar imposibil.
Controlul pandemiei, la un an de zile după ce am fost în starea de urgență
– După un an de pandemie, marea majoritate a populației e tracasata, obosită, saturată de ceea ce se întâmplă. Plecând de la mesajele alarmiste transmise în toată această perioadă, până la alternanța perioadelor de relaxare cu cele de lockdown, cu închiderea și deschiderea școlilor, cu mers la birou sau stat acasă.
– Iar aici e o problema majoră de comunicare și acțiune. Nu poți cere populație să respecte regulile, să se sacrifice, să mai rabde puțin, că o să fie bine, în timp ce un procent foarte mic te sfidează petrecând în localuri la adăpostul unor amenzi simbolice, care sunt sunt rezolvate din bacșișul unui ospar dintr-o seară.
– Nu poți cere restaurantelor să se închidă, deși ar putea funcționa la capacitate redusă, în timp ce cluburile rămân deschise, cu o densitate de x persoane pe metrul pătrat. Pentru că asta înseamnă dublă măsură.
– Nu-i poți spune Timișoarei că trebuie să intre în carantină deoarece rata de infectare a depășit 6 la mie, dar în Bucureșți să invoci problemele economice generate de o eventuală carantinare.
– E corect mesajul, carantinarea înseamnă probleme pe partea economică, dar atunci lasă și Timișoara deschisă. Limitează transmiterea prin alte măsuri, susține spitalele din județ, suplimentează paturile în zonă. Alocă toate resursele posibile pentru a gestiona mai bine situația de acolo.
– Nu poți cere închiderea școlilor, când toată Europa le ține deschise, sacrificând o generație de 3 milioane de elevi pentru că nu poți gestiona 100 sau 200 sau 500.000 de persoane. Soluția cu vacanță de primăvară extinsă la patru săptămâni este probabil un compromis între cei care susțin închiderea și cei care vor ca școlile să rămână deschise. S-a dat o pauză mai mare celor două tabere.
– Majoritatea persoanelor (peste 80%) afectate de Covid-19 se recuperează fără a avea nevoie de tratament la spital. Mai puțin de 20% vor face o formă gravă, cu probleme respiratorii care necesită spitalizarea. 1-5% vor necesita internarea la ATI, iar sub 1% vor deceda. Persoanele în vârstă și cele cu alte probleme de sănătate, în special cele cu hipertensiune arterială, afecțiuni cardiace, diabet, cancer, probleme pulmonare, prezintă riscuri ridicate. Mesajul asta ar trebui să ruleze permanent peste tot.
– Nu-ți doreșți să fii între cei 20%, la fel cum nu-ți dorești să fii între cei 80%, dar să-i infectezi pe cei din categoriile vulnerabile, care-ti sunt sau nu apropiați. Asta ar trebui să fie mesajul transmis azi. În schimb, pe toate televiziunile și în presă apar știri că nu mai sunt locuri la ATI.
– Trecând peste faptul că acum 1 an am intrat în urgență două luni pentru a proteja sistemul medical, pentru a-i da timp să se pregătească, pentru a limita suprasolicitarea, un astfel de mesaj va fi extrem de prost recepționat tot de cei care au respectat regulile și sunt deja obosiți psihic sau fizic de pandemie. Vor fi și mai speriați, și mai obosiți, și mai saturați de această situație. În timp ce pentru restul, cei care nu au respectat regulile și nici nu au de gând să le respecte, mesajul va fi apă de ploaie: “sunt tânăr, mi se fâlfăie, eu nu voi ajunge la ATI”.
Complicat, știu.
Guest post by Orlando Nicoară
Citiţi şi
Noi și Ei (II) – ”Altfel” nu înseamnă ”fix așa, da’ invers”
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
