Cine nu știe monumentalul Palat al Băncii Naţionale a României, dar câți cunosc simbolistica statuilor de pe fațada Lipscani?
„Cea mai frumoasă clădire din Bucureşti” după Ion Mincu, a fost construită la 1890 de arhitecţii francezi Cassien Bernard (arhitectul Podului Alexandru al III-lea de pe Sena) şi Albert Galleron (cel care a realizat planurile Ateneului Român), ajutaţi de doi arhitecţi români: Constantin Băicoianu şi Grigore Cerchez. (Istoria palatului, aici. Alte informații, aici.)
Realizată din piatră de Rusciuc, fațada este îmbogăţită cu patru sculpturi rondbos (sculptură statuară care poate fi privită de jur-împrejur, fără ca vreuna din părțile sale să fie alipită unui fond și fără să adere la altă suprafață decât a piedestalului), operele lui Ion Georgescu (1856-1898) şi Ştefan Ionescu Valbudea (1859-1918). Ele înfăţişează patru personaje alegorice, care reprezintă Justiţia (Themis) şi Agricultura (Ceres), plasate central, iar lateral se află Comerţul (Mercur) şi Industria (Vulcan). Simbolistica lor comunică programul asumat de BNR de a susţine economia naţională.
Jurnaliștii de la Radio7! notează cu umor, dar inexact în privința numărului, că “cele patru femei-zeiţe (NU SUNT PATRU, DOAR DOUĂ!) care ar trebui să susţină aurul ţării, sunt… goale. La propriu şi la figurat. Uitate, nefolosite, bătrâne şi bolnave. Şi Justiţia, şi Agricultura, şi Comerţul, şi Industria. Ca dovadă că, dacă nu ai grjă de femeile ţării tale, şi banii se duc pe apa sâmbetei…”
Ceres/Demetra
Noi am zice altfel: dacă tot s-au folosit simboluri feminine pentru justiție, agricultură (în directă legătură cu fertilitatea, ne gândim…), dar și pentru înțelepciune și știință (mai există o alegorie pe frontonul clădirii reprezentând-o posibil pe Palas-Atena), am zice că e vremea unui guvernator-femeie! Ca să nu se mai sprijine bărbații întruna pe femei, dar să le neglijeze. 🙂
Și apoi, cine dă viață pe lumea asta? Nu noi? Prin urmare, putem însufleți și piatra, dacă trebuie…
Justicia/Themis
***
NB: Sculptura lui Brâncuși – Cumințenia Pământului – este găzduită în acest moment de către Muzeul Băncii Naţionale a României. Din data de 11 iulie, opera marelui sculptor va putea fi văzută conform programului normal de vizitare a muzeului, publicat pe site-ul BNR. Poate așa ne vine și cheful de a dona, după putință, ca ea să poată rămâne în țară. 🙂
Citiţi şi
Peggy Guggenheim: “Cumpăr o lucrare de artă pe zi și trăiesc la maximum”
Stelian Tănase – De ce nu mai vor venețienii turiști
Țara în care nimeni nu s-a compromis
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
