Dragile mele, trăim vremuri memorabile. Cel puțin noi, astea care viețuim prin țări libere, avem mare noroc cu viețile noastre de femei.
Avem dreptul să iubim și nimeni nu mai crede că e obligatoriu să iubești un singur bărbat o viață-ntreagă. Trăim iubiri de-o noapte sau iubiri de ani, pecetluite cu acte sau doar cu sentimente și nimeni nu ne pune la stâlpul infamiei dacă hotărâm că iubirea s-a terminat și că drumurile noastre se despart. Chiar eu iubesc la 40 de ani mai mult decât am iubit la 20 și nu mă consider prea bătrână, ba chiar am de gând să iubesc cât m-or ține puterile. Am iubit mai mulți bărbați și am avut mai multe relații de-a lungul vieții mele, dar sunt profund recunoscătoare pentru asta. Am trăit, am simțit, m-am bucurat și-am plâns, de nimic nu-mi pare rău. Mi-e greu și să-mi imaginez o viață în care să fi fost nevoită să rămân lângă prima mea greșeală.
© Nina Leen
Putem avea copii la 18 ani, dar dacă soarta vrea, îi putem naște și la 40, o vârstă la care acum o sută de ani n-am fi putut fi decât bunici. Avem dreptul fundamental de a alege să dăm sau nu naștere unui prunc nedorit. Nimeni nu e stăpân pe corpul nostru, în afară de noi însene.
Copiii ni-i creștem cum vrem, după credințele și convingerile personale, fără ca cineva să ne impună religii sau doctrine pentru ei, fără să fie înregimentați în cine știe ce structuri politice sau de stat, ca-n vremea copilăriei mele.
Multe dintre noi avem șansa să învățăm la școli înalte, care până de curând (căci ce înseamnă o sută și ceva de ani raportat la istoria omenirii) erau interzise oricărei femei, indiferent de statut social, avere sau nume.
Putem să ne alegem orice meserie de pe lumea asta, și avocați, și astronauți, și chirurgi putem deveni, dacă vrem și ne țin puterile, talentul și mintea. Numai preot n-ar putea vreuna dintre noi ajunge vreodată, în instituția care se încăpățânează să susțină că femeia trebuie să fie supusă bărbatului și că s-a născut taman din coasta lui, ba chiar că e sfântă doar dacă-i virgină, altfel e murdară după ce naște copii.
Putem vota, putem face parte dintr-un partid, chiar prim-ministru sau președinte de țară putem ajunge, numai propriile noastre capacități și voința ne stau în cale. Pe lumea asta există femei care conduc țări mari și puternice, sunt șefi de armate sau manageri de mari companii, cu mii de oameni în subordine.
Ne câștigăm singure pâinea, ne plătim chiria și facturile, avem banii noștri pe care-i cheltuim cum vrem, putem fi independente financiar, dacă vrem să muncim. Iar dacă ne-mpărțim viața cu cineva, o facem din iubire, nu din obligație sau conveniență.
Purtăm pantaloni sau fuste scurte, ne machiem sau rămânem naturale, ne vopsim unghiile și ne tăiem părul, ne-mbrăcăm comod sau la patru ace, dar alegem singure cum vrem s-arătăm. Nicio culoare nu-i prea vie pentru vârsta mea și niciun model prea tineresc, dacă oglinda și inima-mi zic că-mi șade bine. Nimeni nu mă obligă să port broboadă pe cap și mâneci lungi, ca să m-ascundă de ochii lumii.
Dacă vrem, suntem libere să plecăm, o zi sau o viață-ntreagă, în alt oraș, în altă țară, pe alt continent. Putem vedea lumea, putem călători în cele patru zări, singure sau însoțite, fără să-ntrebăm dacă avem voie, dacă ni se permite.
Ne construim singure viața, bucuriile, fericirea și tristețile, facem alegeri, bune sau rele, și avem dreptul să ni le asumăm.
Bunicile și străbunicile noastre nu puteau face nimic din ce putem face noi. Milioane de femei din lumea asta nu pot s-aleagă ce viață trăiesc, bărbații aleg în locul lor și au dreptul să le-o impună.
Trăim vremuri memorabile, dragile mele. Suntem femei, suntem libere…
Pe Smaranda o găsiţi cu totul aici.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂 Trimite-ne textul pe office@catchy.ro
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Oamenii vor să fie fericiţi, dar…
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
