Până în această primăvară, niciodată nu m-am gândit ce înseamnă o dragoste adevărată. Știam că datoria mea de iubit este aceea să iubesc și nimic mai mult. Nu sunt nici adeptul gesturilor mari, teatrale, care lasă cu gura căscată orice țață cu pretenții de divă, nici adeptul gesturilor mici și drăgălașe, care fac să se scape pe ea orice domniță trecută de un anumit număr de parteneri, dar care, vezi Doamne, are suflet de copil îmbrăcat în hăinuțe roz cu brizbriz la gâtuleț… Sunt, mai degrabă, genul ăla de partener care îți spală șosetele, dacă le găsește aruncate prin casă, și care îți gătește ori de câte ori poate, pentru că știe că nu agreezi treaba asta defel. Dar nu spăl vase!! (decât când văd că nu mai avem în ce mânca).
Alte gesturi tandre, în afară de ținutul în brațe, poate uneori exagerat de des, nu am. Cred că îți spun „te iubesc” la fiecare discuție, dar jur că nu e cu scopul de a te flata. Asta simt. Îmi place să fac mai mult dragoste cu tine, decât sex, dar nu mă dau în lături nici de la una, nici de la alta. Îmi place să te simt femeia mea și, cât timp știu că asta ești, te respect tare, tare mult.
Nu știu cum să fiu romantic. Îți mai scriu uneori o poezie, dar nu mă aștept să te dea pe spate deși, între noi fie vorba, scriu excelent…și flori îți aduc din când în când, dar numai pentru că faci „hiiiii!”, te ridici pe vârfuri și mă săruți. Sincer, niciodată nu am înțeles de ce îți provoacă așa o reacție, dar am considerat că e mai cuminte să nu întreb. Altceva… cam nimic!
Alte așteptări mari, în afară de a fi sinceri unul cu altul, în privința relației noastre, nu am. Atât! În rest, minte-mă cât vrei. Știu că de cele mai multe ori o faci ca să îmi fie mai ușor… și eu fac la fel.
Mai știu că te poți îndrăgosti de altul… e firesc! Dar spune-mi când o faci. Nu o să renunț, o să lupt pentru tine. Probabil o să pierd, dar o să accept mult mai ușor să fiu învins, decât trădat. Înfrângerea e o lecție din care poți deveni mai bun, în timp ce trădarea e o lecție din care, în mod cert, devii mult mai rău. Pentru ce să-mi otrăvești sufletul? Ai ținut la el, sunt sigur… nu are cum să-ți fie indiferent. Nici eu nu o să te trădez… promit! La fel… mi-e drag sufletul tău prea mult, ca să-l otrăvesc cu incertitudini.
Nu cred că dragostea adevărată are nevoie de maimuțăreli de trei parale, denumiri atât de diminutivale, că ai avea nevoie de un microscop de ultimă generație ca să zărești animalul din expresie, gen: Puişor mic, mic, mic, mic și pufos ce ești tu!!! Hai, dă-te dracu’! Unde ai găsit tu așa un pui de mic? Ai cumpărat o găină americană din Liliputania și ai pus-o cloșcă?…și pufos!… să mori tu! Că puii, de obicei, au zale grele, din fier forjat pe dânșii și o grenadă-n fund! -(„grenada-n fund”, am pus-o pentru efectul stilistic)
La fel, nu cred că dragostea adevărată te îndeamnă la rele. Niciodată! Dragostea adevărată, aproape că nu o simți atunci când ţi-e bine, dar o simți din plin când ți-e greu. Ea e cea care îți dă putere să mergi mai departe și ai cuvântul meu, uneori chiar te hrănește dacă ți-e foame. Nu e nici sclipitoare, cum crezi că ar trebui să fie. Artificiile, ai văzut și tu, sunt frumoase, umplu cerul, dar se sting și dispar. Tu ramâi în schimb, pe pământ… ori dragostea adevărată tocmai asta e: pământul care nu-ți fuge niciodată de sub picioare. Chiar dacă îl calci, știe că asta e menirea lui, să te ajute să ajungi cât mai departe. Nu e niciun sacrificiu, e menire, e ceea ce trebuie să fie.
Dragostea adevărată nu e doar dulcegărie. Te mai și ceartă când trebuie, te trage de mânecă când te întinzi, se supără când greșești, dar face toate astea pentru că îi pasă. Tot ea te pune să te îmbraci bine și obligatoriu să mănânci. Uneori îți face observații asupra viciilor tale. Nu o face din răutate, ci pentru că vrea să te știe cât mai multă vreme lângă ea. Da, câteodată e enervantă această dragoste, așa-i, dar să știi că destulă lume nu are parte de ea. Ești un norocos/oasă!
Guest posy by Dragoș Huțuleac
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂 Trimite-ne textul pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Poate că nu vei fi primul, ultimul sau unicul ei bărbat
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
