În plan cultural există un echivalent al ADN-ului care poate fi o idee, un concept, un desen, un stil, un gest care se răspândeşte cu rapiditate, dar şi care se replică, mutează şi răspunde la presiunile diferitelor medii în care ajunge. Vă facem cunoştinţă cu aşa-numitul „meme”.
Acest cuvânt a fost folosit pentru prima dată de către Richard Dawkins în best-sellerul „The Selfish Gene”. „Meme” provine din limba greacă: „mimema” şi explică de ce anumite trenduri, idei, concepte se extind şi evoluează, fiind preluate (identic sau cu modificări) de către alte culturi. Dacă este vorba de un „meme” suficient de flexibil şi sugestiv, cu valenţe universale, acesta poate supravieţui o perioadă mare de timp.
Odată cu apariţia online-ului, „meme”-urile se răspândesc mult mai rapid, dar evoluţia acestora este alta, pentru că ele sunt intenţionat modificate de către internauţi în preluarea lor, ceea ce implică o diferenţă faţă de definiţia originală a conceptului. Acest lucru a fost punctat în 2013 de tot de către Dawkins.
În on-line, un „meme” poate fi un hashtag, o linie melodică, un videoclip, o anumită frază – uneori scrisă intenţionat greşit gramatical pentru a face referiri directe la o anumită situaţie cunoscută – sau chiar o pagină web. Dacă iniţial acestea se răspândeau mai ales prin email (sau prin primele programe de chat), acum reţelele de socializare sunt principalele instrumente prin intermediul cărora un „meme” ajunge în lumea întreagă (sau, cum spunem azi, deşi sintagma încă nu a intrat oficial în limba română, „se viralizează”). Vă mai aduceţi aminte de „Dancing Baby” (Oogachaka Baby)? Acesta a fost unul dintre primele „meme”-uri din online.
Nu pot să nu precizez acum însă un alt simbol care rezistă timpului şi tuturor inovaţiilor: celebra faţă zâmbitoare, care astăzi are enorm de multe variante şi care se află la baza emoticoanelor.
Desigur ca advertiserii nu au scăpat ocazia şi au folosit cu succes „meme”-uri, adaptându-le, modificându-le, exagerându-le, adăugându-le şi puţin umor, astfel încât să se creeze vâlvă în jurul produselor. Şi, nu de puţine ori, de la online, la offline nu a fost decât un pas.
Şi în offline-ul şi online-ul românesc au fost create „meme”-uri şi chiar dacă ele nu au cunoscut faima internaţională, au devenit foarte utilizate pe plan naţional. Vă mai aduceţi aminte de frazele celebre într-o perioadă (culese din reclame, ce-i drept), „v-am prins, vrăjitoarelor”, „dacă vrei, poţi”, „dincolo era mai ieftin” şi recentul „prietenii ştiu de ce”? Acestea au migrat de lângă produsele pe care le promovau pentru a evolua şi a fi folosite în nenumărate situaţii de viaţă. Cât despre online, nu puţine dintre creaţiile (sau poate preluările) realizate de cei care se ocupă de contul de FaceBook al cântăreţului român stabilit în Canada, Tony Poptămaş, au dat ocol internetului.
Voi ce „meme”-uri autohtone cunoaşteţi şi utilizaţi? Cred că ar fi interesant să vedem care sunt cele mai folosite „meme”-uri româneşti, ce ziceţi?
Citiţi şi
Ieșirea din turmă – încă o pledoarie pentru o viață off-line.
Dispariția lentă a unei platforme de socializare și posibilitatea ca tu să devii CEO
Cum arată 2023 – 10 tendințe esențiale
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
