Nu suntem panicoase, nu suntem alarmiste, nu suntem paranoice. Suntem femei informate, care își doresc pentru pielea lor și a celor dragi produse cosmetice sau de îngrijire fără riscuri. Sigur că nu le mâncăm :), dar ingredientele cu potențial toxic ajung în sânge și pe cea mai largă cale de acces – pielea, cel mai întins organ, bariera noastră de protecție, dar cu puteri limitate și ea. Agresiunile din aer, hrana nu întotdeauna cea mai sănătoasă, sunt destule, nu e nevoie să mai contribuim cu produse despre care știm, sau ar fi de dorit, că ne pot face rău.
Aici o actualizare 2021
Parabenii (conservanții)…
Nu doar prețul unui produs cosmetic sau de îngrijire este un indicator de calitate – veți vedea că și branduri de lux mai scapă câte un E în formule, ci lipsa conservanților cunoscuți sub numele de parabeni și ascunși pe etichete în E 210 și derivații E211, E212, E213, E314, E218. Alternativa – conservanţii naturali – este mai costisitoare, produsele având un termen de valabilitate mult mai scurt.
… și motivele pentru care sunt incriminați
– că ar fi cancerigeni – încă nu s-a demonstrat 100% existenţa vreunei influenţe a parabenilor asupra apariţiei şi dezvoltării celulei canceroase. Şi atunci cum se face că există o adevărată fobie în legătură cu parabenii, veți întreba. Totul a pornit de la un studiu al unui grup de cercetători de la Universitatea Reading din 2004, care a descoperit aceste chimicale în ţesutul tumoral provenit de la 40 de femei diagnosticate cu cancer de sân. Deoarece acţionează similar estrogenului, hormon specific feminin, parabenii au fost astfel incriminaţi că favorizează cancerul, dar în cantităţi foarte mari (conform unui raport apărut în 2005 în jurnalul Critical Reviews in Toxicology). La nivel european, s-a confirmat faptul că metil și etilparabenii nu reprezintă un risc pentru sănătate.
– că ar accelera procesul de îmbătrânire a pielii – un astudiu recent al cercetătorilor de la Universitatea de Medicină din Japonia arată că metilparabenii cresc sensibilitatea pielii la razele ultraviolete. Când pielea este expusă la soare, celulele mor mult mai repede.
– că ar induce pubertatea precoce și la fete, și la băieți – Parabenii au capacitatea de a stimula alți hormoni, afectând funcționarea normală sistemului endocrin, cu consecințe asupra sistemului reproductiv, digestiv, dar și asupra metabolismului.
Având în vedere toate acestea, când ne aflăm în faţa raftului, înainte de a cumpăra, este recomandat să citim cu atenţie ambalajele respectivelor produse şi să nu ezităm să contactăm producătorii pentru lămuriri. Inclusiv, putem păstra ambalajele pentru referinţe ulterioare (exact aşa cum procedăm cu instrucţiunile medicamentelor).
De obicei, parabenii sunt listaţi la mijlocul sau la sfârşitul listei cu ingrediente. Atenţie la toţi derivaţii, precum butylparaben, isobutylparaben, ethylparaben, methylparaben, propylparaben şi isopropylparaben. Cu cât un ingredient se află poziţionat mai la sfârşitul listei, cu atât acesta se regăseşte în produs în cantitate mai mică.
Există cazuri în care, deşi prezent pe ambalaj, cantitatea de paraben conţinută este infimă – aproximativ 0,001%, cum este cazul unora dintre produsele Dior sau situaţii în care pe ambalajele produselor nu se precizează niciun tip de paraben, însă, pe internet (cum ar fi site-urile marilor parfumerii), există specificat în conţinutul respectivului produs prezenţa unuia dintre parabeni. Desigur că aceste date sunt contradictorii, însă cel mai bine este să urmăm informaţiile de pe ambalaje, pentru că acestea sunt cele direct furnizate de brand.
Vestea bună este că există companii care fie nu folosesc deloc parabeni în compoziţia produselor lor cosmetice, fie au linii de produse de nişă, unde nu se regăsesc parabenii. Iată câteva dintre acestea, chiar dacă unele nu vă sunt cunoscute:
Ahava, Algenist, Bare Escentuals and bareMinerals, Darphin Paris, Jurlique, Lubex anti-age, Murad, Nerium AD, REN Skincare of London, ReVive, Philosophy, Dr. Perricone,NARS, Image Skincare, Tarte, Tatcha, Lorac, Smashbox, Urban Decay, Younique, şi Clinique, multe dintre ele fiind comercializate în Sephora.
De asemenea, JM Argan Oil, Paula’s Choice, Aubrey Organics, Swanson Health şi Burt’s Bees sunt produse de calitate, recomandate pentru faptul că nu conţin deloc parabeni.
Din gama celor care conţin în cantităţi mici sau deloc: Clarins, Bobbi Brown, Crabtree & Evelyn, e.l.f., Kate Somerville şi PeterThomasRoth, dar şi Estee Lauder, Elizabeth Arden, Lancôme, La Prairie, Laura Mercier, Shiseido.
Pentru a înţelege mai bine din ce sunt alcătuite cosmeticele, dar şi care sunt riscurile pe care le presupune folosirea regulată a anumitor produse, putem consulta dicţionarul alcătuit de Paula’s Choice Skin Care sau site-urile EWG şi Pink Ribbon (dedicat informării despre cancerul la sân).
Şi totuşi, ce e de făcut dacă, luând la mână produsele de îngrijire personală pe care le avem în baie şi pe care le folosim în mod regulat, rezultă că au în compoziţia lor, printre alte ingrediente, şi parabeni? Să nu exagerăm! Să le folosim în cantităţi mici şi pe unele nu zilnic pentru că, din când în când, câte o pauză prinde foarte bine…
*
Bun, ne-am lămurit cu parabenii, dar
problemele nu se termină aici.
- Recent, o organizaţie a consmatorilor francezi, aşa numita UFC Que Choisir, a afirmat public că 185 de produse cosmetice sunt periculoase din cauza ingredientelor toxice pe care le conţin. De la şampoane şi deodorante, la paste de dinţi şi parfumuri, de la branduri precum Adidas, Playboy, Head & Shoulders, Colgate până la Garnier, L’Oréal, Dove sau Axe (lista completă aici).
„În ciuda avertismentelor toxicologilor şi ale dermatologilor, producătorii nu au luat nicio măsură” afirma UFC Que Choisir recent, privind cu îngrijorare mai ales faptul că din cele 185 de produse, mai mult de 100 conţin subtanţe care interferează cu sistemul hormonal. Aproximativ 50 dintre ele conţin un filtru pentru ultraviolete – Ethylhexyl Methoxycinnamate, pe care organizaţia îl consideră inutil în anumite clase de produse, precum cele destinate îngrijirii părului. Mai grav este că există produse pentru copii (şerveţelele umede de la Nivea) care conţin alergeni/toxine.
Recomandările organizaţiei franceze sunt cât se poate de ferme, aceasta sfătuind consumatorii să nu mai achiziţioneze niciun produs dintre cele menţionate, mai ales dacă sunt destinate bebeluşilor. De asemenea, îi încurajează pe consumatori să raporteze orice reacţie adversă pe care o suferă în urma folosirii cosmeticelor.
- O altă organizaţie (tot în Franța), care apără drepturilor consumatorilor, a semnalat în ultima ediţie a revistei sale „60 de millioane de consumatori” că tampoanele şi produsele similare destinate protejării femeilor în timpul menstruaţiei conţin substanţe cu „potenţial” toxic. În urma testelor realizate la cererea sa, organizaţia pretinde că s-au descoperit substanţe precum „dioxine, glifosate şi alte pesticide” în compoziţia acestora, deşi în cantitaţi foarte mici. Aceste substanţe însă pot interacţiona cu sistemul hormonal. Totuşi, nu există încă studii care să demonstreze asta cu precizie.
În conformitate cu Organizaţia Mondială a Sănătaţii, „dioxinele sunt foarte toxice şi cauzează problemele de dezvoltare ale aparatului reproducător, afectând sistemul imunitar, interferând cu cel hormonal şi, de asemenea, sunt cancerigene”. Printre brandurile cu probleme s-au numărat şi “Compak Active regular fresh” de la Tampax (substanţe din familia clorului), Organyc (glifosat – un ierbicid).
Concluzii îngrijorătoare, dacă ţinem seama că o femeie consumă în medie, între cinci şi zece mii de tampoane de-a lungul vieţii sale. De aceea, Protecţia Consumatorilor a solicitat guvernului francez, în urma acestor studii, să înăsprească controalele şi să-i oblige pe producători la o etichetare mult mai transparentă în ceea ce priveşte ingredientele conţinute de produsele lor (o petiţie în acest sens a obţinut deja peste 180.000 de semnături).
- Produsele chimice de înfrumuseţare mai au şi alte „probleme”, printre care, poate cea mai acută, testarea pe animale. Este o cruzime fără margini să supui milioane de iepuri, porci de guineea, peşti, şoareci, hamsteri şi alte animale de laborator la teste dureroase şi, de multe ori, ineficiente pentru că organismul uman reacţionează diferit faţă de cel animal. Conform estimărilor, în ţările non UE, pentru un singur test sunt folosite între 20 şi 3000 de animale. Statisticile pentru anul 2008, publicate de Comisia Europeană în 2010, arăta că mii de animale au fost utilizate pentru testarea produselor cosmetice şi de parfumerie în UE. Din 11 martie 2009, testarea pe animale pentru produsele cosmetice a fost interzisă în UE. Cu toate acestea, există în continuare teste pentru ingredientele cosmetice care se efectuează în afara UE, aceste ingrediente fiind importate pentru a fi revândute în produsele din UE.În acest sens, un experiment social din 2012 este grăitor: O femeie este tratată brutal, în faţa a milioane de cumpărători. Indignant, nu? De fapt, este supusă, în cadrul unui experiment social, „testărilor pe animale”.Este târâtă cu o funie în jurul gâtului şi trântită pe o bancă. E ora mesei pentru Jacqueline Traide. Poţi să-i citeşti groaza din ochi. Mai întâi, i se blochează gura larg deschisă cu două cârlige de metal, legate cu o bandă în jurul capului. Apoi laborantul (artistul Oliver Cronk) o apucă de coadă şi-i trage capul pe spate, turnându-i mâncarea pe gât. Femeia se îneacă şi încearcă să scape. Urmează zece ore „obişnuite” pentru animalele de laborator pe care industria cosmetică încă mai face teste. Artista de numai 24 de ani este supusă exact aceluiaşi tratament: i se fac injecţii, pe piele i se pun diferite tipuri de substanţe şi îi este rasă o porţiune a capului. Totul se petrece în vitrina uneia dintre scursalele magazinului de cosmetice Lush situată pe o arteră comercială aglomerată din Londra, Regent Street. Jacqueline s-a oferit voluntar să participe la acest experiment ca parte a unei campanii menite să atragă atenţia asupra durerii şi cruzimii la care sunt supuse animalele de laborator în timpul testării produselor cosmetice.
Știm, deciziile de cumpărare devin tot mai grele, dar cu cât suntem mai informate, cu atât putem fi mai ferite de riscuri, mai etice și mai influente.
Citiţi şi
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
