Și totuși… Habibi i-a spus că simte de parcă o cunoaște de o viață întreagă!… Iar V. suspină printre sughițuri:
– I just want my Habibi back! Știu că nu m-a mințit, știu că are sentimente pentru mine. Am fost acolo, am simțit, îmi spune ea.
V. are puțin peste 50 de ani. E căsătorită cu același bărbat de mai bine de 30, n-a fost niciodată îndrăgostită, și mi-a dat de înțeles că nu a cunoscut până acum emoția orgasmului cu soțul ei. Pe care nu l-a înșelat vreodată cu un alt bărbat! Și, de când am devenit „amice”, îmi pune tot felul de întrebări, convinsă fiind că eu sunt o mare expertă în materie de bărbați și de sex, ceea ce, dacă mă raportez la experiența ei, e perfect adevărat. 🙂
Am încercat, în cuvinte cât mai simple, să-i explic lui V. că maybe, just maybe, toată povestea asta cu Habibi nu s-a petrecut decât în capul ei, că uneori, când ne lăsăm purtați de val, avem tendința să negăm adevărul gol-goluț și să imaginăm tot felul de chestii. Și că, uneori, oamenii (bărbați și femei deopotrivă) pot deveni actori foarte buni, atunci când vor să obțină ceva.
Dar ea nu înțelege punctul meu de vedere, nu înțelege ce motiv ar fi avut Habibi să se prefacă și susține în continuare că „a simțit”.
– Bun, zic, explică-mi ce ai simțit.
– You know, the erection… it was there. Erection is a feeling, right?
M-am temut, pentru o clipă, că bariera lingvistică se interpune în mod nefast în comunicarea dintre noi două (niciuna dintre noi nu e vorbitoare nativă de limba engleză!), așa că i-am zis:
– Vrei să spui… erecția este o reacție.
– Nu, mă contrazice ea, un sentiment. What do you mean by reaction?, m-a mai întrebat.
M-a pus un pic în dificultate, nu mă gândisem niciodată la chestia asta. Ce este erecția la un bărbat?? Pentru mine, dacă era erecție era semn bun, iar dacă nu era, era semn că trebuie muncit mai mult sau căutat în altă parte.
Dar, dacă stau și analizez mai atent perspectiva lui V, mă gândesc că sunt destui bărbați care invocă faptul că nu pot ajunge la erecție în lipsa sentimentelor de afecțiune față de parteneră (ceea ce nu e deloc rău, dacă mă întrebați pe mine!). Și atunci, poate că interpretarea lui V nu era tocmai deplasată. Poate că erecția chiar e o dovadă de afecțiune!?
Dar totuși… erecția nu are cum să fie un sentiment! Așa că i-am spus lui V.:
– Știi tu… o reacție este un răspuns la niște stimuli, interni sau externi… ca atunci când ți-e frig și începi să tremuri… tremuratul ăla este o reacție. Sau ca atunci când te arzi cu aburul de la fierul de călcat și țipi de durere. Țipătul ăla e o reacție la durerea pe care o resimte organismul tău. La fel e și cu erecția. E expresia unui sentiment de plăcere.
Replica ei n-a întârziat să apară:
– Vezi? Ți-am spus eu că are sentimente pentru mine?
Și cu asta, a nimicit toate argumentele valabile pe care aș fi putut să i le inventez.
Habibi e șofer de taxi, divorțat de câțiva ani, a good looking guy (după spusele lui V.), care are ceva probleme cu datoriile și care suferă de o formă de diabet. V. l-a întâlnit în noaptea de Revelion, dar nu la petrecerea dintre ani, ci când el era în exercițiul funcțiunii. Iar din conversația înjghebată la 4 dimineața între șoferul de taxi și clienta lui, respectiv V., s-a lăsat cu o întâlnire romantică pentru a doua zi. Care întâlnire a durat fix două ore și s-a petrecut… în taxi, pentru că la el, la Habibi în apartament, era deranj, niște lucrări de renovare. V. n-a văzut niciun inconvenient în asta, plimbarea cu taxiul i-a făcut bine, că nu s-au limitat doar la o plimbare. În taxiul lui Habibi, V. a înțeles pentru prima dată în viața ei ce înseamnă fluturii din stomac, excitația, emoția… poate orgasmul?! A înțeles și că, din cauza diabetului, erecția lui Habibi nu poate dura mai mult de două minute.
Dar ce nu a înțeles V. a fost de ce Habibi a contramandat a doua întâlnire. Întâlnirea în care el i-a promis că o va duce la el în apartament. Pentru că el nu i-a explicat. Iar acum V. plânge cât e ziua de lungă și crede că ea nu e destul de bună și de frumoasă pentru Habibi. Dacă lui Habibi nu i-au plăcut sânii ei sau colăcelul de grăsime de pe burtică?!
Să vă mai spun că V. s-a apucat și i-a povestit bărbatului ei despre cum s-a îndrăgostit ea? Și că, acum, ei i se pare că îl vede pe Habibi în toți șoferii de taxi din oraș?
Aș fi invitat-o pe V. să se „documenteze” un pic pe Catchy, dar, din nefericire, nu știe boabă de română. Însă am încurajat-o să citească pe internet, să o caute pe Robin Korth și pe altele ca ea… i-am dat de înțeles că experiențele de viață ale altor femei ar putea să o ajute, să o ghideze. Dar am observat că V. e reticentă la sugestiile mele. E ferm convinsă de sentimentele lui Habibi și tot ce face acum e să plângă și să se roage la Dumnezeul ei să i-l aducă înapoi.
– Life is a bitch, V. You have to fight back and fuck that bitch!, i-am spus eu, văzând că n-o scot la capăt cu ea.
– Yes, but how? Tell me how to fight!
În niciun caz așteptându-l pe Habibi, i-aș fi răspuns. Dar mi-am dat seama la timp că V. nu e pregătită să înfrunte realitatea. Și apoi, ce știu eu despre intențiile lui Habibi?! Poate el chiar a avut sentimente pentru V. Poate că rugăciunile lui V. vor da rezultate și Habibi chiar se va întoarce! Pentru că Habibi știe unde stă V. Doar a condus-o acasă, cu taxiul, în noaptea de Revelion.
Citiţi şi
Call Me By Your Name – un film după vizionarea căruia m-am simțit vinovată
Ceri mult, zise el. Valorez mult, răspunse ea.
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
