În condițiile în care sistemul de sănătate din România e bolnav cronic (simptomele le-am văzut în cazul COLECTIV sau în cazul bebelușilor care se sting „fără motiv”) avem încă o dată dovada calitații absolvenților școlii românești. Pentru prima dată în Franța, medici formați în România sunt excluși din spitalul în care erau angajați ca interni, pe motiv de incompetență.
Povestea începe în noiembrie 2015 cand opt medici interni formați în străinătate (șapte dintre ei cu diplome obținute în România, de naționalitate franceză și română) ajung într-un stagiu de 6 luni la spitalul Villeneuve Saint-Georges din Val-de-Marne. În numai 3 săptămâni ei se fac remarcați. În loc de un nivel de Bac + 6 cum ar trebui să aibă la sfârșitul celui de-al doilea ciclu de medicină, ei au un nivel de Bac+3, Bac+4 sau Bac +5.
Vă citez din explicațiile coordonatorului internilor în medicină generală în Île de France, profesorul Philippe Jaury: „Ei nu cunosc semiologia, semnele clinice. Nu au deloc competențele necesare pentru a fi autonomi așa cum sunt internii formați în Franța. În consecință, ei nu pot face de gardă la spital și mai mult, trebuie să verificăm totul în urma lor. Sunt un pericol pentru sănătate.”
Dacă vă gândiți ca mine că e vorba de un accident, același coordonator, Philippe Jaury a declarat pentru postul RMC că problema respectivă a fost semnalată și în anii anteriori. În 2014 a alertat autoritățile în privința competențelor studenților străini care vin în Franța pentru cel de-al treilea ciclu de medicină și al căror număr crește de la un an la altul (250 în 2014; 350 în 2015). Dintre aceștia cam jumătate vin din România.
Și totuși dacă problema nu e nouă, cum se face că pentru prima dată internii sunt excluși din spital? Situația lor nu a trecut neobservată din cauză că sunt prea mulți în aceeași situație, în cadrul aceluiași serviciu. Dacă anii trecuți cazurile singulare au fost tolerate, de această dată s-a luat decizia ca internii să fie redistribuiți în alte spitale în vederea unei evaluări formative și pentru a le da șansa celor implicați de a ajunge la nivelul cerut. Slabe șanse, în condițiile în care nivelul lor de limba franceză este la fel de scăzut.
Ca să înțelegem situația, trebuie să vă explic câteva lucruri despre sistemul de învățământ francez în care se pregătesc studenții la medicină. Acest tip de studii se numesc PACES și sunt compuse din trei cicluri distincte ( trei ani per ciclu). Primul ciclu debutează cu un an comun tuturor celor înscriși. La sfârșitul primului semestru studenții trec printr-o evaluare în urma căreia, cei slab pregătiți sunt redirecționați spre alte facultăți. În acest scop, universitățile dețin un serviciu de orientare care lucrează individual cu fiecare student în vederea re-orientării lui.
La sfîrșitul primului an, toți studenții trec printr-o altă evaluare de foc care are un rol selectiv: doar o treime din studenții înscriși au posibilitatea de a continua studiile în medicină. Acest lucru se datorează faptului că medicina în Franța este o specialitate „numerus clausus” (număr limitat de locuri). O parte din cei care nu reușesc să treacă de acest filtru se orientează către facultățile de medicină ale altor state europene. România, este din acest punct de vedere foarte atractivă. Ulterior, la sfârșitul celor 6 ani de studii (sfârșitul ciclului doi) studenții trec printr-un examen national (ENC – épreuves classantes nationales) după care sunt repartizați între diferitele organisme ce au scos la concurs posturi de interni. Aceste teste nu sunt selective sau eliminatorii. Toată lumea trece, chiar cu nota 0. Cei 8 excluși din spitalul Villeneuve-Saint -Georges, se clasaseră între ultimele locuri (de la 8 688 până la 8 876 ditr-un total de 8 881). Și tot cei 8 delanșează în prezent schimbări mari în sistemul de „admitere” a internilor. Sunt anunțate pentru viitor, mărirea numărului de locuri la facultățile de medicină din Franța, instituirea unui test oral eliminatoriu înaintea ENC și un test în care candidatul să dovedească competențele pe care le are la sfârșitul celui de-al doilea ciclu, în special, capacitatea de a fi autonom în serviciul din care face parte.
Citiți și părerea unui medic din Franța – Sacerdotul francez
Ce trebuie să învățăm de aici? Că incompetența și diletantismul nu pot fi ascunse la nesfârșit, chiar dacă sunt garantate de titluri și diplome. Intrarea României în hora europeană a muncii și a formării ne impune condiții în ceea ce privește calitatea diplomelor și competențele absolvenților. A méditer !
Surse:
- Les étudiants internes en médecine formés à l’étranger dans le viseur – articol publicat în Le Monde 9/02/2016
- Internes en médecine formés à l’étranger : « En général, ce sont ceux qui n’ont pas réussi en France » – articol publicat de rmc.bfmtv
- Des internes formés à l’étranger exclus pour incompétence – articol publicat de europe1
Citiţi şi
Alegem Europa sau ieșim din civilizație
Trois Couleurs: Bleu. Culoarea libertății?
Le temps d’aimer – Fețele iubirii
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
