Pe vremea când femeile se ocupau în primul rând cu a fi femei, pasiunile pe care le generau erau parcă mai intense. Uneori, ucigătoare. Atunci, balul era bal, rochia-rochie, dansul-dans și dragostea-dragoste, iar bărbați care țineau în mâini soarta unor națiuni își pierdeau mințile în fața unor frumuseți de gen feminin. Și deseori ajungeau până acolo încât nimic altceva să nu mai conteze, în afară de a trăi alături de aleasa inimii. Ca în poveștile de mai jos.
Edward al VIII-lea și Wallis Simpson
Poate cea mai cunoscută poveste de amor de la curțile regale, transpusă și în filme, este cea a lui Edward al VIII-lea, regele Angliei și a americancei Wallis Simpson. Englezii erau obișnuiți cu ideea că Edward este un crai și în sensul figurat, de aceea nimeni nu s-a îngrijorat prea tare văzându-l că se afișează în public cu americanca aflata la cea de-a doua căsătorie. Dar, pe vremea aceea, era doar prinț. Nu era încă o problemă atât de mare. Criza intervine însă după moartea tatălui său, regele George al V-lea.
Faptul că Edward nu a dorit să renunțe la Wallis odată cu dobândirea noului statut de rege, a provocat un adevărat scandal mediatic și diplomatic. În ciuda tuturor intervențiilor, Edward a renunțat în cele din urmă la tron la mai puțin de un an de la încoronare. Anunțul a fost făcut de el însuși la radio, motivând că alege fericirea personală alături de femeia iubită în detrimentul obligațiilor oficiale. Wallis a divorțat rapid, iar cei doi s-au căsătorit în Franța, în 1937. Edward a păstrat însă titlul de Alteță Regală, Duce de Winsor, titulatură care i-a fost transmisă și proaspetei sale soții.
Edward al VIII-lea și Wallis Simpson
Carol al II-lea al României și Elena (Magda) Lupescu
Perioada interbelică pare să fi fost cea mai fierbinte din perspectiva amorului. Pentru că și la curtea regală a României a survenit o criză în 1925, când Carol s-a amorezat de o roșcată „cu ochii scânteietori precum Calea Lactee”, după cum singur spunea. Pe vremea aceea, părinții săi negociau pentru el condițiile de căsătorie cu principesa Elena a Greciei, mariaj intervenit după un altul, declarat nul, cu Ioana Maria Valentina Lambrino („Zizi” Lambrino). Și Elena Lupescu era măritată, încă de la 16 ani, dar a divorțat la scurt timp după ce l-a cunoscut pe Carol (lucru aflat mult mai târziu față de momentul incipient al idilei).
Cei doi au plecat la Paris, unde nu și-au ferit iubirea de ochii celorlalți. În 1925, Regina Maria l-a rugat să revină în țară, alături de soția sa, Elena, și de fiul Mihai. Fără rezultat și de această dată: în luna decembrie a aceluiași an, Carol a trimis tatălui său Ferdinand o notificare prin care renunţa la tronul României. Prințul va continua o vreme să se auto-intituleze „Regele Carol al României”. Mai târziu îşi va lua numele de Carol Caraiman.
Carol al II-lea al României și Elena (Magda) Lupescu
Rudolf și Maria Vetsera
Rudolf, arhiduce de Austria și prinț moștenitor al Austriei, Ungariei și Boemiei, a fost unicul fiu și moștenitorul împăratului Franz Joseph I al Austriei și a soției acestuia, Elisabeta de Bavaria (prințesa Sisi).
Și el era căsătorit la momentul la care s-a îndrăgostit de baroneasa Maria Vetsera. Cei doi au avut unul dintre cele mai tragice destine: au fost găsiți morți în pavilionul de vânătoare de la Mayerling, în împrejurări care nu au fost încă elucidate – dublă sinucidere sau crimă + sinucidere, sau… nu se știe sigur. Se pare, totuși, că evenimentul a intervenit în urma unei discuții dure între prinț și tatăl său, Franz Josef, care i-a cerut tânărului să pună capăt relației cu baroneasa. Moartea ulterioară a prințului nu a însemnat doar renunțarea la tron, ci și la viață.
Rudolf și Maria Vetsera
Prințul Johann Friso al Olandei și Mabel Wisse Smit
O poveste mai recentă, din 2003, copiază tiparul celor de mai sus. Este anul în care prințul Johan al Olandei își anunță familia că se va căsători cu Mabel Wisse Smit. Gestul l-a costat dreptul de succesiune.
Problema cu Mabel a fost că în trecutul ei amoros existaseră (cel puțin) două personaje dubioase: un lider al unui cartel de droguri și un ambasador implicat într-un scandal de corupție.
Prințul Johan a trecut atât peste trecutul ei, cât și peste decizia parlamentului, care considera că tinerii nu sunt compatibili, iar în 2004 a luat-o de soție. Ea a devenit membră a familiei regale, însă nu și membră a casei regale. Imediat dupa căsătorie a urmat și excluderea lui Johan.
Prințul Johann Friso al Olandei și Mabel Wisse Smit
Citiţi şi
Colette, senzaționala scriitoare-dansatoare-actriţă
Elisabeta – o regină mai altfel
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Zavaidoc: iubire și muzică în anul 1923. Un roman insolit, semnat de Doina Ruști
Ziua în care am divorțat de mama
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
