Sincer, mare bucurie am avut când prietenii şi viitorii mei cumnați m-au sunat și m-au rugat să fiu nașa de botez a copilului lor. Carina abia aflase că este însărcinată. Era exaltată și înnebunită de fericire și emoție. Și el, Dan, era fericit și încântat. Le-am răspuns cu bucurie că da, nu doar că accept să fiu nașa copilului lor, ci că le sunt chiar recunoscătoare că s-au gândit la mine. După ce închid, nu pot să nu mă întreb cum doi oameni care trăiesc pe un butoi cu pulbere au luat o asemenea hotărâre majoră.
Dan o înșela „pe bandă rulantă”. De nenumărate ori s-au despărțit cu dramatism. La un moment dat, s-au împacat pe holul tribunalului, înainte de ultima înfățișare. Și-au distrus casa, la propriu. Au împărțit efectiv, fără glumă, furculițele. Astfel, am înțeles că atunci când la divorț nu vrea niciunul dintre soţi să cedeze celuilalt oala sub presiune și furculițele, de fapt, încă se mai iubesc și mai vor o înfățișare la tribunal, ca să se mai poată vedea unul cu celălalt. Pentru că, de fapt, nu sunt pregătiți să-și redea libertatea. Furculițele pe care se luptă cu îndârjire nu sunt decât un strigăt disperat de „te vreau înapoi”.
Îmi place să cred că, poate, acest copil a cărui nașă am onoarea să fiu, o să-i maturizeze, o să-i unească și o să-i facă, mai ales pe el, mai responsabili. Cu toate că, în același timp, am observat că, dacă vrei să strici o relaţie, apariția unui copil pare să fie calea cea mai sigură. Nu generalizez și nu este o regulă. Însă n-am prea văzut bărbați încântați când soția lor se face cât dulapul, că, de, se mai întâmplă. Nici când nu are voie să facă sex cu ea sau să-i pună mâna pe sâni, că are răni lăsate de sugar și, nu în ultimul rând, nesomnul și preocuparea exclusivă a mamei pentru pruncul ei, pe care puțini tați o înțeleg. Ca să nu supăr pe nimeni, am să spun că da, e adevărat, există și bărbați excepționali, asumați și responsabili. Chiar eu am avut un asemenea soț și îi mulțumesc.
Nu trece o săptămână de la fericitul anunț făcut de deja cumetrii noștri, că apare Dan de mânuță cu o domnișoară, alta decât însărcinata sa nevastă. Amândoi, numai zâmbet. Cunoscându-i meteahna de Don Juan, mă uit chiorâș la el. Pe ea o tratez destul de acru, cu toate că, din discuție, îmi dau seama că amărâta e nevinovată și habar nu are cu cine s-a înhăitat. El se face că nu observă. Domnișoara oricum e „transportată” și îl soarbe din ochi. Îmi sună telefonul. Păi, ce putea fi mai nasol? Spre disperarea mea, pe ecranul telefonului e afișat numele Carinei, cumătra mea. Nu-i răspund. Nu știu ce i-aș putea spune. Sentimentul meu de vinovăție mă face să roșesc de rușine și de furie.
În sfârșit, pleacă Dan, o sun pe Carina. Încep să mint și-i spun că n-am auzit telefonul. Carina îmi povestește diverse. Despre ginecoloagă, despre ecografia făcută azi, pe care abia aşteaptă să ne-o arate mie și lu’ bărbat-su, care bărbat n-a putut merge cu ea, că avea multă treabă. De, ce să faci? Acum trebuie să muncească mai mult, ca să strângă bani pentru copilul ce-l așteaptă, spune ea cu emfază. Tac. Ce pot să spun? Mă gândesc că, totuși, nu e treaba mea și mai bine să-mi văd de ale mele, că și Carina știe ce are la ușă.
Discut situația cu partenerul meu de viață, care nu dezminte solidaritatea masculină și, cu un ton cam tăios, îmi spune că nu e problema mea. Eu ripostez și îi spun să-i ceară cumătrului să nu mă mai pună în situația jenantă să fiu nevoită să mint pentru el. Greu să te întâlneşti cu nevasta înșelată și să o privești în ochi. Dar și dacă îi spui adevărul, ce rezolvi? Poate că ea refuză să-l știe. Poate că nu e decât un sistem de autoprotecție.
La naiba! Mă fac că plouă. Numai că situația a devenit una obișnuită. Dan mereu apărea cu câte una. Când a început să lipsească și nopțile de acasă, spunea că a fost cu noi. Eu confirmam, spre disperarea mea. Când o auzeam pe Carina plângând la telefon, îndrugam minciuni ca să o liniștesc. Mă gândeam că îi face rău copilului din pântec atâta plâns și supărare. Și apoi, cine sunt eu să le stric viața și căsnicia cu adevăruri pe care, clar, amândoi le ascund „sub preș”? După ce au divorțat și s-au împăcat, cine sunt eu să fac ordine în viața lor?
Numai că, într-o noapte, Dan, ca mai în toate celelelte nopți, nu ajunge acasă și îi spune Carinei că a plecat intempestiv și nu a avut de ales, cu cumătrul, până la Arad. Nu îi poate spune prin telefon motivul! Îi lasă de înțeles că e ceva cam ilegal, dar din care vor face bani buni împreună. Ea „bate din picior” și îi cere să se întoarcă acasă în secunda aia. El îi spune că nu are cum, pentru că e deja la trei sute de kilometri distanță de București. Carina, totuși, departe de a fi proastă și ajunsă la capătul răbdării, îl întreabă unde este, căci nu se aude zgomotul motorului mașinii. El, isteț, îi răspunde că s-au oprit la o benzinărie ca să bea o cafea, pentru că drumul ce-i așteaptă e lung. Ea, galeșă, îl roagă imperativ ca din benzinăria cu pricina unde-și beau cafeaua, să-i cumpere o ciocolată și să-i aducă bonul fiscal!
Niciodată nu mi-ar fi trecut prin cap o asemenea cerere. Niciodată nu m-aș fi gândit la o asemenea capcană, aviz amatoarelor!
Bineînțeles că n-a avut ce bon aduce. El era la Sinaia, cu amanta. Ce-i mai grav este că era împreună cu iubitul meu, care nici el nu era tocmai singur. Cum am spus mai sus, solidaritatea masculină e treabă complicată. Noi, femeile, n-o prea înțelegem genetic. De aceea n-am mai devenit și cumnați, am rămas doar cumetri.
De botezat, am botezat. Să ne trăiască! O fetiță frumoasă și isteață, care astăzi are o familie dezbinată, dar mama ei este minunată și o crește cu iubire și armonie.
Voi, dragile mele, ce ați fi făcut în locul meu? Cum ați fi procedat? I-ați fi spus sau nu adevărul Carinei?
Pe Miriam o găsiţi întreagă aici.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂 Trimite-ne textul pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Oamenii vor să fie fericiţi, dar…
Poate că nu vei fi primul, ultimul sau unicul ei bărbat
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
