Scrisoare de la fostu’

17 September 2015

STEFANIA SIDORȚin strâns în mâini sticla de vin roșu, îi scot dopul de plută și îmi torn licoarea într-un pahar cu picior lung, în timp ce trag cu ochiul la sticla de Jack din bar. În condițiile acestea ar merge mai bine să mă alcoolizez puternic cu-n whisky sec! Dublu! Merg zilnic la serviciu, mă ocup de câte un dosar nou sau vechi, ies cu băieții la cafenele atât de des, cât știu că te enervează pe tine și ne amuzăm pe diverse teme, dive, amintiri; în week-end trec pe la cluburi și-aduc acasă, spre dimineață, câte o căprioară, o f*t , mă trezesc, inclusiv din beție, și o trimit acasă la ea. Nu o conduc, nu te încrunta, știi că-s porc! Deci, după cum spuneam, fac ce fac și ceva din minte nu vrea să-mi iasă. De ce mama dracului?! mă-ntreb în timp ce-mi mai torn un pahar de vin…

Chipul luminos, cald, cu pomeți de păpușă ucraineană și ochi mari, de căprioară, în culoarea pădurii, zâmbetul ghiduș, cu buza de jos „defectă” din copilărie, picioare lungi și sâni proeminenți… mai sunt femei frumoase! – îmi zic. Și totuși, de ce îmi stai în creieri și-n jumătatea asta de ini… nu, n-o pot scrie! Sunt bărbat și am orgoliu, care trebuie să fie mai puternic decât al tău! Tu și-al tău orgoliu care mi-ați cerut să nu te mai caut vreodată, jurându-mi că vei face la fel… Chiar, cât mai rezişti?!?

Fizic, ești bună, da… și-ncă ce bună… dar, dincolo de asta, ai reușit performanța ca-n atâția ani să nu mă plictisești! Am ascultat și am sorbit discuțiile cu tine, ai avut puncte de vedere, uneori ne-am contrazis, alteori ți-am zâmbit aprobator și astfel mi-ai înmuiat creierul și mi-ai întărit penisul, de absolut fiecare dată când ne-am văzut! Hmm… ești malefică! Dar ai ceva în tine… ceva din bunătatea unei mame sau nu știu cum să numesc ”ceva-ul” ăla… te-am testat, băut fiind. Iarăși te-ncrunți și știi ce-mi vine să-ți fac când te văd astfel… Doar citește și profită! Cunoaște-mă tot și fă-mă al tău! De tot. Lasă-ți mâinile să-mi mângâie ceafa, așa cum o făceai când eram băut și mă dezbrăcai de jeanşi, de parcă eu nu eram în stare, și-mi sărutai ochii până adormeam. Ce bine mi-ar prinde acum să mă scarpini pe spate cu unghiile tale mici și naturale… bombonelele, nu cele de vrăjitoare pe care le văd dimineața pe penis, după o noapte la club. Iarăși am fost porc, dar tu mă iubești, așa porc cum sunt! Cred.

Sună… îîhhh, știu, dar mie chiar mi-e dor să-mi scoți coșuri și să mă strângi în brațe când îți întorc spatele, iar când îmi amintesc cât de multă răbdare ai avut mereu cu mine, așteptând să mă întorc la tine iar și iar… acum înțeleg de ce ai început să locuiești în mine. Al naibii de ciudat sentiment că nu voi mai încasa chirie, dar vreau să te muți cu totul! Acum sunt pregătit să te vreau! Am copilărit, am trăit, mi-am făcut amintiri, am vânat, am cucerit, am sedus și am părăsit. Am devenit bărbatul pe care-l așteptai! Alege-mă!

femeie

Mie nu mi-ai gătit, deși m-ai văzut mâncând… Apropos, m-ai putea îndura așa? Știu, știu că ai vrea să mă vezi nervos la culme, fiindcă așa știi tu, din bătrâni, că-ți poți alege bărbatul, dar nu-ți mai fie teamă! Trăiește-ți sentimentele! Fă-o cu mine! Vreau să fiu în locul lui! Vreau eu să-ți aduc flori! Vreau eu să-ți sărut mâinile! Și să-ți plesnesc o palmă peste fund, chiar în văzul tuturor. Ai să mă scuzi, iarăși, știi că-s por… bărbat!  Mă mai gândeam acum că nici nu mi-ai călcat vreodată o cămașă, însă ceva-mi spune că te-ai pricepe și la asta. Nu, nu te provoc, ai pierde oricum… 🙂

Și-acum e timpul să știi ce regret. De fapt, eu sunt bărbatul care a îmbinat mereu, până la perfecțiune, după mine, studiul cu distracția, serviciul cu aventura, trăind viața fără regrete, însă nu-mi iert faptul că la mine-n brațe ai lăcrimat… Ai plâns cu noduri în gât și suspine! Pentru asta mă urăsc! Nu din cauza mea s-a întâmplat, știu, dar nu trebuia să permit să te văd… slabă. Atunci mai tare am început să simt cât de mic și de incapabil mă găsesc… incapabil de-a fi lângă o forță de femeie, precum ești tu. Aveai nevoie de ajutorul, sprijinul și umerii unui bărbat, iar eram un băiat ce deborda de-o doză, mai mult sau mai puțin importantă, de ironie elegant educată.

Acum mă urăști. Când, de fapt, mă iubești… Și, după cele citite, ți-o vei lua în cap. Dar să știi că eu nu mă gândesc la tine! Chiar deloc! Și asta fără eforturi! Se-ntâmplă nu des, ci doar când nu ești lângă mine… adică zilnic… adică atât de des, cât n-aș fi calculat eu cu toate fracțiile și radicalii ori înmulțirile lumii…

Îți torn și ție un pahar? Mulți ani! Nouă.

Pe Ștefania o găsiți întreagă aici.

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare

Poate că nu vei fi primul, ultimul sau unicul ei bărbat

Spune-mi DA

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

  1. Carmen / 23 September 2017 20:42

    Hmmm…:) Sper sa primesti aceasta scrisoare minunata!!! Din pacate, stim, barbatii nu pot scrie asemenea scrisori… Pot simti asa, dar nu sunt in stare sa exprime in cuvinte ce simt! Ei spun simplu: Te vreau inapoi! Noi, am vrea sa auzim si …ce ai scris tu!

    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro