Prietena mea A. spunea că e grasă. Ani de zile A. a încercat să slăbească. A. nu se suporta. A. nu se respecta. A. nu dădea doi bani pe ea. Pentru că spunea ea ”sunt grasă”. A. s-a îngrășat pe fond nervos. A trebuit să se despartă de iubitul ei, au luat-o pe căi diferite și, pentru că s-a golit de el, a început să se umple cu mâncare. Când s-a întors în țară, A. era grasă. Apoi a devenit corpolentă. Dar tot grasă se vedea.
Așa că A. nu își alegea bărbații. Primul venit, primul servit. Era îndeajuns ca unul să îi facă două complimente și nu îi mai dădea drumul. Așa a ajuns A. într-o relație toxică. A durat un an. El nu doar că nu o iubea, dar nici nu o respecta: ”O să te prezint părinților mei când o să ajungi la 70 de kg”. Și A. a început să facă sală obsesiv și să țină cure peste cure. ”Nu ai ce să cauți acolo. Nu o să te iau cu mine. Rămâi aici și vedem noi cum facem”. El mințea, bineînțeles. A. știa că el minte, dar voia să creadă că nu e așa. Așa a dus-o A. un an. O ascundea de familia lui, nu o ducea acasă, unde locuia împreună cu sora lui, și îi spunea că să nu care cumva să îndraznească să pună poze cu ei doi pe Facebook, pentru că o va părăsi. A. era îngrozită că va rămâne singură. Așa că suporta și nu îi ieșea din cuvânt.
Până într-o zi, când a apărut S. Era un moment în care A. se gândea serios la despărțirea de iubitul ei.
De fapt S. nu a apărut. Stătea la o bere, la masa de lângă noi. La un momentdat și-a făcut curaj și i-a spus: ”Te rog să nu te superi sau să consideri gestul meu deplasat, dar te-am tot văzut în oraș și vreau să îți spun că ești foarte frumoasă. Ai vrea să bem o cafea împreună, într-o zi?” A. a făcut ochii mari. Mari de tot, de era să intru și eu în ei. Ea, frumoasă? Ea, grasa frumoasă? Pe ea o place un bărbat? I-am dat un cot, să închidă gura și cum A. nu putea să vorbească, am spus: ”Vă deranjează dacă venim cu voi la masă?” ”Nu, dimpotrivă”. Și uite așa ne-a prins vreo trei dimineața, ei doi sporovăind, noi ceilalți aproape dormind, parțial de la bere, parțial de la oboseală.
”Dacă ne iubim, nimic nu-i prea greu”
A doua zi mergem la ștrand. Îl chemăm și pe S. cu noi. Ceea ce am auzit m-a făcut să belesc și eu larg ochii: ”Eu am 36 de ani. Nu mai am chef să caut. Vreau să cunosc o femeie, să o iubesc și să ne căsătorim. Vreau o familie. E normal, la vârsta mea să am o soție, copii. Îmi doresc asta din tot sufletul. Vreau să fiu lângă ea când are nevoie, să plângă pe umărul meu și să o strâng în brațe. Să trecem peste toate împreună. Pentru că, dacă ne iubim, nimic nu-i prea greu. Iar tu, A. trebuie să te hotărăști ce vrei. Vreau o femeie sensibilă. Căreia să nu îi fie teamă să plângă. Nu știu de ce, femeile din ziua de azi se tem tot mai tare să le arate celorlalți vulnerabilitatea lor. Dar suntem oameni. Fragilitatea și vulnerabilitatea fac parte din noi. Nu ești grasă. Nu ești urâtă. Pentru mine ești minunată și mi-ar face nespusă plăcere să ne cunoaștem, să ieșim la cină”.
Și au ieșit. La o cafea, la o cină, la un film, la o petrecere. Au tot ieșit și s-au tot cunoscut, atât de bine, încât, după un an, S. a cerut-o de soție și A. a acceptat.
Nu a trecut mult și și-au cumpărat casa lor. În rate, că n-au avut toți banii. Dorm pe saltele deocamdată. Dar împreună. Nu mai prea mănâncă la restaurant, mai mult pe acasă, dar împreună. Ies la bere, împreună. Au făcut un copil, împreună. Nu-s nașă, că n-am voie. Nu-s măritată. Da’-s moașă și îl iubesc de nu mai pot. S. e negru, A. e albă, iar copilul e o minunăție de mulatru. Și cum mie îmi place la nebunie ciocolata cu lapte, vă dați seama la ce risc e supus copilul de fiecare dată când ne vedem.
Concluzia? A. nu era grasă. A. nu era iubită. Avea nevoie doar de puțină iubire ca să revină pe linia de plutire și să redevină fata veselă, plină de viață, cu frunte înaltă și luminoasă, așa cum eu am cunoscut-o. The end.
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Comanda de mâncare în Popești-Leordeni e mai simplă ca niciodată! Vezi meniul Qzeen
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
