La prima întâlnire, când se uită la tine de sus până jos, în mintea femeii nu există decât operații simple de adunare și scădere, de înmulțire și împărțire pe care ea le execută rapid chiar în timp ce îți zâmbește. Este așa numita fază clito-aritmetică (pre-algebrică) care la unele femei mai cu ifose poate dura, cu oarecare intermitențe, toată viața și în care femeia nu te privește, ci te scanează. Altfel spus, tu ai impresia că ea se uită la tine și se minunează de cât ești tu de arătos, când ea, de fapt, te bagă în analizorii ei de realitate ca într-o mașină de spălat și rezolvă cu tine operații aritmetice simple dar foarte importante pentru ea. Importante pentru că de rezultatul acestor operații depind vacanțele ei, garderoba, bârfele de la birou, coafura și instantaneele din Cipru sau din Thassos.
Și, desigur, calitatea, tonul și octavele din gemetele pe care se presupune că urmează să i le induci.
În timpul acesta, în care femeia face aritmetica lucrurilor, bărbatul este foarte ocupat cu fizica și mecanica lor. El îi apreciază greutatea, înălțimea, accelerația gravitațională și mărimea curului, pentru a determina cât mai exact în ce poziție să o așeze când o să i-o tragă, precum și ordinea corectă a operațiilor. Aceste procese științifice se desfășoară în paralel în mințile celor doi și e de presupus că în final converg spre cearceafuri răcoroase, în care urmează să se petreacă descărcări electrice însoțite de gemete și strigături.
Însă adevărul e că lucrurile nu sunt chiar atât de simple.
Dintr-un motiv de neînțeles, femeile au o sensibilitate extrem de ridicată la pantofi. Și nu mă refer la sensibilitatea pentru pantofii lor, care oricum intră în sfera patologicului, ci la cei pe care îi porți tu ca bărbat atunci când, plin de așteptări la care te simți îndreptățit, te duci să te întâlnești cu ea. Am cunoscut cândva o doamnă care, de fiecare dată când intra în vreun Mall sau vreun supermarket, mergea în raionul de pantofi bărbătești de piele unde se uita minute întregi la perechile expuse. Din toate părțile, din toate unghiurile. Îi lua în mână, îi pipăia, îi mângâia… îi așeza la loc. Apoi iar îi lua, iar îi pipăia, iar îi mângâia. Și apoi avea o modificare vizibilă de comportament.
Dar nu despre ea e vorba aici.
Ce vreau să spun este că, înainte să vadă dacă ai barbă sau nu, dacă ești înalt sau scund, dacă ai plete sau ești chel, femeia îți vede, din depărtare, pantofii. Și din clipa aceea, în mintea ei deja se iau hotărâri. Știu asta cu certitudine pentru că odată, mai demult, aveam niște pantofi albaștri pe care dădusem o groază de bani dar din cauza cărora, tocmai pentru că erau neobișnuiți atât ca formă cât și ca culoare, și din cauza asta păreau excesiv de extravaganți, era să pierd dulcețurile unei doamne durdulii, de loc din Câmpina, plecate între timp în Australia, care a doua zi, la cafea, mi-a spus franc: ”Să știi că în momentul în care ți-am văzut pantofii, mi-am zis: Eu cu maimuțoiul ăsta nu mă culc!”
A trebuit să mă întrebuințez apoi la maximum ca să recâștig, prin sintaxă și vocabular, ceea ce din neatenție pierdusem prin culoare și formă.
După ce te-ai apropiat de ea, al doilea lucru pe care femeia îl vede la tine sunt unghiile. E vorba aici de o percepție estetică împletită cu o îngrijorare igienică la gândul nenumăratelor locuri delicate în care poate ajunge o unghie de bărbat pe/în trupul unei femei. De aceea unghiile tale trebuie să arate impecabil, de preferință înmuiate în prealabil într-un dezinfectant aromat.
După faza aritmetică urmează faza clito-mnezică care, de obicei, se desfășoară la o cafea sau la un pahar cu vin și în care, de comun acord, se mimează atitudini și rememorări romantice. Aceasta este faza în care se trezește în ea amintirea celorlați bărbați care au trecut prin viața ei și cu care ea începe automat să te compare în minte. Este faza în care deja trebuie să intervii tactil, pentru că nimic nu le îndepărtează femeilor teama mai repede și mai eficient, și nu te valorizează pe tine mai bine, decât o atingere tandră.
De aceea, ca din întâmplare, îi vei atinge degetele mâinilor, pe care ea le ţine întotdeauna pe masă lângă solniţă sau scrumieră, cu degetele tale. Și le vei apăsa ușor, la fel ca atunci când pui mâna pe o roșie în piață și o apeși puțin să vezi dacă e coaptă. Asta acţionează ca un intensificator de confesiune și ca accelerator de vocabular.
Pentru că, o, da, indiferent de câte doctorate sau clase primare au, femeile se înnebunesc după atenţia unui bărbat. Se răcoresc în ea ca şi vrăbiile, vara, în apa unei cişmele. Au o nevoie niciodată stinsă de a fi ascultate cu atenţie şi de a fi înţelese. Şi este şi firesc să fie aşa deoarece toţi ceilalti bărbaţi din viata lor de până în clipa aceea au fost ori nişte brute dezgustătoare, ori niste neisprăviți, ori nişte nesimţiţi fără pereche care au plecat și le-au lăsat. Sau pur şi simplu nişte proşti pe care din păcate este ilegal să îi împuşti şi care nu vor de la tine altceva decât să te răstoarne cu picioarele în sus şi să-şi facă mendrele. Deși, zău, nici la asta nu se pricep cine știe ce…
Nimeni nu înţelege cu adevarat cât suferă ele.
Şi atunci, dacă în timp ce stai cu ele la masă şi le priveşti insistent în ochi dând afirmativ şi solidar din cap când ele îţi povestesc despre cât de tâmpită şi lipsită de gust e pupăza aia de la financiar, care şi-o pune cu ăla de la aprovizionare, le câştigi spontan încrederea. Ele se ambalează încet, încet şi vezi cu ochiul liber cum creşte în ele dorinţa de a-ţi sări în braţe şi de a se cuibări acolo la adăpost de toţi şefii libidinoşi pe care trebuie să îi suporte, de toţi soţii beţivi şi impotenţi care nu se mai uită la ele decât cu curul şi mai ales pentru a-şi putea mesteca şi îmbăta pe îndelete cu visele lor de călătorie într-un mercedes alb, alături de un prinţ miliardar pe Şoselele Iubirii Nesfârşite.
Dacă lucrurile se desfășoară lin până aici, se intră apoi în faza a treia, cea clito-locativă.
Îmi permit să fac aici o observație. Deşi toată lumea ştie că de la Jack Spintecătorul încoace o bună parte a presei prosperă pe seama femeilor despicate, total neelegant, cu satârul, și că prin mai toate râurile şi bălţile noastre sau de aiurea, găsești, la orice oră din zi sau din noapte, plutind în descompunere, picioare, torsuri, capete și părți de femeie, este uluitor să vezi cât de puţine precauții de securitate îşi iau femeile în cazuri de genul acesta.
De aceea, zic că dacă ieși cu bine din faza clito-mnezică, intrarea în faza clito-locativă e o bagatelă și, în principiu, se va desfășura lin, fără incidente. Nu trebuie decât să profiți de această neglijență criminală a lor și să ai deja, închiriat sau în proprietate, un spațiu locativ mobilat potrivit, eventual antifonat și prevăzut în baie cu toate produsele necesare creării unei senzații de high class în care ea să își poate declanșa în siguranță fabulația ovariană…
Pe Constantin îl găsiți cu totul aici.
Citiţi şi
Lucrezi de acasă? Iată cum să îţi creezi spaţiul perfect pentru muncă
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
