Atunci când se află la ananghie sau în poziţie de inferioritate, oamenii reacţionează conform tiparelor învăţate din experienţă. Pentru a scăpa cu basmaua curată sau pentru a te desfiinţa cu tactici gen ”picătura chinezească”, unii folosesc manipularea. Tehnicile cel mai frecvent întâlnite sunt: ruşinarea, culpabilizarea şi jucarea rolului de victimă.
1. RUŞINAREA
Prin această tactică, manipulatorul foloseşte sarcasmul şi denigrarea cu intenţia de a creşte îndoiala în victimă. Intenţia manipulatorului este aceea de a-i face pe ceilalţi să se simtă nevrednici şi demni de dispreţ că au îndrăznit să îşi exprime propriile opinii sau să i se opună. La sfârşit, pentru ca manipularea ca să fie şi mai de efect, manipulatorul joacă rolul marelui iertător şi pacificator, pentru că ştie că, astfel, te poate juca mai bine pe degete.
Tacticile de rușinare pot fi foarte subtile, dar cu efect sigur, acolo unde ţine vrăjeala. O privire dură şi plină de dispreţ, mişcarea dezaprobatoare din cap, inventarea unor neadevăruri şi împrăştierea lor în mediul de lucru, devalorizarea persoanei din perspectiva realizărilor personale, părăsirea încăperii în mijlocul discuţiei, un ton al vocii ridicat sau dezgustat, comentarii retorice sau sarcasm subtil au scopul de slăbi participantul. Manipulatorii te pot face să te simți rușinat pentru simplul fapt că ai îndrăznit să ai o opinie. Sau că exişti. Aceasta este o modalitate sigură (pe un teren fragil) de a crea un sentiment de inadecvare în victimă, spre a-şi putea satisfice egoul şi propriile nevoi şi interese.
2. Manipulatorul se descrie ca fiind o VICTIMĂ A CIRCUMSTANȚELOR sau a comportamentului altcuiva, cu intenţia a provoca milă, simpatie, compasiune, regret şi pentru a te face să te simţi vinovat sau aruncător de pietre, idee arhetipală, cu impact puternic în psihicul fiecărui om. Manipulatorul mizează şi pe faptul că, în general, oamenii se ghidează în funcție de conștiință, și că le pasă de cei aflaţi în suferinţă. Astfel, manipulatorul se foloseşte de oameni şi de simpatie pentru a obține cooperare.
3. CULPABILIZAREA: Acesta este un tip aparte de tactică de intimidare. Un manipulator se adresează conștiinței victimei. Astfel, îi sugerează că nu îi pasă îndeajuns, că nu se implică suficient, că nu este eficient, că este egoist, sau că jigneşte, ori că nu ştie ce este iertarea. De obicei, aceste induceri pot face victima să se simtă prost, punând-o într-o poziție inferioară, provocându-i stres și îndoială de sine.
Şi aşa mai departe…
Contagiunea emoţională poate fi fi depăşită prin lumina cunoaşterii.
De obicei, aceste tehnici de manipulare au în spate propriile răni nevindecate. De aceea, conştientizarea este mama vindecării.
Citiţi şi
Unde se termină iubirea, începe… conviețuirea
Am fost crescută de o mamă narcisistă și un tată complet absent emoțional
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
