Am știut că ceva e în neregulă…

“Am ştiut, în adâncul sufletului meu, că e ceva în neregulă cu el (sau cu ea)”. Cam aşa simte aproape orice victimă a unui psihopat, încă din fazele de început ale unei relaţii. Complimente în cascadă. Ritmul galopant  al relaţiei şi cereri imediate în căsătorie. Minciunile şi inadvertenţele. Insensibilitatea faţă de alţii. Desconsiderarea normelor sociale. Sentimentul de superioritate (narcisism absolut) greu de susţinut şi demonstrat. Lipsa de scop şi de responsabilitate. Variaţii comportamentale bruşte şi de afect pentru a exercita control asupra celor din jur. Pretenţia de izolare de cei dragi şi prieteni. Aberaţiile sexuale. Controlul şi posesivitatea. Întotdeauna există semne supărătoare în relaţia de tip psihopat, semne pe care avem tendinţa de a le ignora sau justifica până când, asemenea unei boli, relaţia nocivă începe să ne distrugă vieţile.

Sfătuiesc pe oricine are aceste presimţiri să înceapă să caute pe internet decodarea manifestărilor deviante deoarece această informare despre psihopatie şi faptul că, în sfărşit, acordăm atenţie semnalelor de alarmă şi intuiţiei noastre, ne-au salvat pe fiecare dintre noi. Primul (şi ultimul) pas în refacerea după o relaţie de tip psihopat înseamnă obţinerea informaţiei şi recunoaşterea naturii problemei. De aceea, capacitatea de a identifica simptomele psihopatiei este atât de importantă. Informaţia ne poate feri de negare, speranţe false, manipulare, precum şi de iluzia pe care psihopatul o poate crea victimelor. Ne poate da forţa de a părăsi relaţia toxică, bazându-ne pe fapte şi nu doar pe sentimente. Psihopaţii ne pot controla sentimentele, dar manifestările acestei tulburări de personalitate sunt evidente atâta vreme cât psihologia, în fond, o ştiinţă mai mult socială decât exactă, le poate defini.

În articolul de azi aş vrea sa repostez o listă a tuturor simptomelor psihopatiei, identificate de doi dintre cei mai importanţi experţi în psihopatie, la care am făcut referire până acum: Hervey Cleckley (autorul cărţii Masca Normalităţii) şi Robert Hare (autorul lucrărilor Fără conştiinţă, Şerpi în costume şi Ghidul Psihopatiei). În mod evident, listele lor sunt foarte asemănătoare dat fiind faptul că Robert Hare a preluat în scrierile sale observaţiile lui Hervey Cleckley considerat un deschizător de drumuri în acest domeniu.

Lista simptomelor psihopatiei formulată de Hervey Cleckley:

1. Farmec aparent de excepţie şi inteligenţă medie sau peste medie.
2. Absenţa oricăror  iluzii şi a altor semne ale gândirii iraţionale.
3. Absenţa anxietăţii sau a altor simptome “neurotice”. Foarte multă stăpânire de sine, calm şi uşurinţă în exprimare.
4. Neseriozitate, dispreţ faţă de îndatoriri, iresponsabilitate faţă de lucrurile mai mult sau mai puţin importante.
5. 5.  Minciună şi lipsă de onestitate.
6. Comportament antisocial arbitrar si justificat într-un mod precar, părând să aibă ca sursă o impulsivitate inexplicabilă.
7. Comportament antisocial precar motivat.
8. 8.  Discernământ redus şi imposibilitatea de a învaţa din experienţe
9. Egocentrism patologic. Concentrare absolută pe sine şi incapacitate de a iubi cu adevărat şi de a se ataşa de cineva.
10. Precaritate a sentimentelor profunde şi a emoţiilor durabile.
11. Lipsa oricărei autoevaluări, incapacitatea de a a se vedea obiectiv.
12. Lipsă de recunoştinţă pentru favoruri, amabilitate sau încredere.
13. Comportament fantezist şi discutabil, după ingerarea de alcool şi chiar şi în absenţa acestuia. Vulgaritate, grosolănie, schimbări bruşte de dispoziţie, preferinţa pentru plăcerile de tip facil.
14. Absenţa unui istoric de tentative reale de suicid.
15. Viaţă sexuală anostă, trivială şi disfuncţională.
16. Incapacitatea de a planifica şi de a trăi ordonat  (exceptând situaţia în care fac asta în scop distructiv sau pentru manipulare).

Lista simptomelor psihopatiei formulată de Robert Hare:

1. Nonşalanţă  şi farmec superficial – tendinţa de a fi  plăcut, plin de solicitudine, fermecător, şiret şi vorbăreţ. Şarmul de tip psihopat este lipsit de timiditate, conştietizare sau reţinerea de a spune ceva. Un psihopat nu este niciodată în criză de cuvinte,  poate fi şi un bun ascultător pentru a mima empatia în vreme ce scanează aspiraţiile şi vulnerabilităţile victimelor lui  pentru a le putea manipula mai bine.
2. Supraevaluare de sine –  părere disproporţionată despre propriile abilităţi şi valoare personală, siguranţă de sine, încapăţânare, bravadă, fanfaronadă. Psihopaţii sunt oameni aroganţi care cred despre sine ca sunt fiinţe umane superioare.
3. Nevoia de stimuli şi predispoziţie la plictiseală – nevoie excesivă de nou, senzaţii tari şi stimuli excitanţi, riscuri şi preferinţa pentru lucrurile riscante. Psihopaţii manifestă  adesea o autodisciplină precară în îndeplinirea sarcinilor până la finalizare pentru că se plictisesc uşor. De exemplu, nu reuşesc să păstreze mult timp un job sau să finalizeze sarcini pe care ei le consideră plictisitoare sau rutiniere.
4. Mitomanie patologică – poate fi moderată sau crescută. În forma moderată, sunt şireţi, iscusiţi, vicleni, ascunşi şi inteligenţi. În forma extremă, sunt duali, înşelători, duplicitari, lipsiţi de scrupule şi necinstiţi.
5. Înşelătorie şi manipulare – folosirea înşelării şi înşelăciunilor pentru a trişa, a păcăli sau a prejudicia pe alţii în folosul personal; diferit de trăsătura numărul  4 prin aceea ca sunt prezente exploatarea victimei şi cruzimea frustă, reflectată în lipsa consideraţiei pentru sentimentele sau suferinţele victimelor sale.
6. Absenţa vinovăţiei sau a remuşcării – o lipsă a sentimentelor sau preocupării faţă de pierderile, durerile sau suferinţele victimelor;  tendinţa de a a fi dezinteresat, lipsit de afect, rece şi fară empatie. Această trăsătură este de obicei reliefată de dispreţul faţă de victime.
7. Sentimente superficiale – sărăcie emoţională sau de o amploare redusă, lipsa profunzimii sentimentelor; răceală în relaţiile cu alţii în ciuda semnelor de gregaritate şi farmec aparent.
8. Duritate şi lipsa empatiei – lipsă a sentimentelor faţă de oameni în general, detaşare, dispreţ, lipsă de consideraţie şi de tact.
9. Stil de viaţă parazitar – o dependenţă financiară voită, manipulativă, egoistă şi exploatativă faţă de alte persoane reflectată de lipsa de motivaţie, autodisciplină precară şi incapacitatea de a-şi duce la bun sfârşit responsabilităţile.
10. Control redus asupra comportamentului: manifestări de iritabilitate, supărare, nerăbdare, ameninţări, agresiune şi abuzuri verbale, control impropriu al mâniei şi reacţiilor,  reactivitate crescută.
11. Comportament sexual promiscuu – o varietate de relaţii scurte, superficiale, multiple aventuri şi o selecţie nediferenţiată a partenerilor sexuali; menţinerea mai multor relatii în acelaşi timp; un istoric de constrângere a altor persoane pentru a consimţi la relaţii sexuale (violuri) sau mândria de a se lauda  cu  faptele si trofeele sexuale.
12. Probleme comportamentale timpurii – un istoric , încă înainte de 13 ani, de minciuni, furt, înşelătorii, vandalism, harţuire, activitate sexuală, piromanie, inhalare de substanţe halucinogene, consum de alcool şi părăsiri de domiciliu.
13. Absenţa oricăror scopuri realiste pe termen lung – incapacitate sau eşec constant în desfăşurarea sau executarea pe termen lung a unor scopuri sau planuri; existenţă nomandă, lipsită de obiective, fără direcţie în viaţă.
14. Impulsivitate –  apariţia unor comportamente nepremeditate şi care arată absenţa raţiunii sau a planificării. Incapacitate de a rezista tentaţiilor, frustrărilor şi dorinţelor de moment; o lipsă a analizei care exclude consecinţele, temeritate, iuţime, imprevizibilitate, inegal şi iraţional.
15. Iresponsabilitate –  eşec repetat de a duce la bun sfârsit sau de a îndeplini obligaţiile sau îndatoririle, manifestate prin neplata facturilor, dependenţa de împrumuturi,  munca superficială, absenţe sau întârzieri frecvente la slujbă, eşec în respectarea obligaţiilor contractuale.
16. Eşecul asumării responsabilităţii propriilor acţiuni – eşec în asumarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni reflectată într-un nivel scăzut al conştiinţei, absenţa simţului datoriei, manipulare antagonistă, negarea responsabilităţii şi efortul de a-i manipula pe ceilalţi prin acestă negare.
17. Multe relaţii pe termen scurt –  lipsa implicării într-o  relaţie pe termen lung reflectată în implicări lipsite de substanţă, de ataşament şi siguranţă, inclusiv în relaţiile maritale şi de familie.
18. Delincvenţa juvenilă –  probleme comportamentale între 13-18 ani, în special crime sau care implică aspecte controversate, exploatare, agresiune, manipulare  sau o structură mentală insensibilă, dură.
19. Incălcări ale eliberărilor condiţionate –  încălcare a eliberării condiţionate prin greşeli tehnice cum ar  fi neglijenţă,  discernământ scăzut sau neprezentare la termen.
20. Versatilitate criminală –  o diversitate a tipurilor de fapte criminale, indiferent dacă persoana a fost arestată sau condamnată pentru ele, mândria de a fi scapat nepedepsit pentru crime sau fapte antisociale.

Traducerea și adaptarea, Liliana Bogatu

Pe Claudia o găsiți toată aici.

Citiţi şi

Cu ce m-am ales în viață

Am divorțat. Așa, și?

Un om fără viitor e de plâns la 20 de ani. După ce a trecut de jumătatea vieții e de plâns dacă nu are trecut

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.