Mama ei de logică! Pe unde o fi?

26 May 2015

daniela toaderExistă zile cu soare, cu cer senin şi gângurit de păsărele, zilele acelea în care îţi vine să-ţi petreci viaţa pe balcon, între ghivece, şi fluturi, şi păsări, şi pisici care sar după păsări. Există însă şi reversul zilelor cu soare, cu flori şi pisici care sar după păsări. Există zile fără logică.

Şi, când zilele astea există, mi se întâmplă să mă întreb, naivă bineînţeles, copilăroasă bineînţeles, fără prea mari speranţe de a primi un răspuns bineînţeles, de multe ori mi se întâmplă să mă întreb :

„Unde-i, dom’le, logica aia, mama ei de logică, s-a pierdut pe drum?”

Zilele trecute mă sună o tipă pe telefonul „de servici”. Voia cu nu ştiu ce infirmieră de care-i vorbise nu ştiu ce prietenă. Îi explic politicos tipei că a greşit numărul. Tipa îşi cere repede scuze şi închide. După nici două secunde: „ţâr, ţâr”, din nou… Aceeaşi tipă, cu acelaşi discurs. Îi explic politicos încă o dată că tot peste mine a dat, eu, aia care nu e nici infirmieră şi nici vreo cunoştiinţă de-a unei infirmiere. La a mea explicaţie foarte politicoasă (zic eu), şi foarte conformă cu situaţia, tipă îmi trânteşte:

„Păi, dacă nu sunteţi infirmieră, de ce mai răspundeţi când vă sun? Lăsaţi să sune dată viitoare!”

Privesc telefonul năucă, ziua începuse bine, cântau păsărelele frumos, pisica era să se sinucidă, dar a ratat, era o zi din acelea rare, cu soare, cer senin, care încep relativ bine, şi continuă relativ prost. Îmi spun că poate ratasem vreun cuvânt de legătură între cauză şi efect, sau, poate, doar sensul în care păreau să se petreacă lucrurile depăşea puterea mea de a înţelege sensul în care se petreceau lucrurile.

Îmi însuşesc critica cu faţa la perete, îi raspund politicos tipei “că voi face exact aşa cum îi doreşte sufleţelul ei şi logica ei de beton” şi închid.

După nici un minut iar; „ţâr, ţâr”

tumblr_m70idsjCeH1rxlvtio1_500

De data asta sună mai lung, de vreo cinci ori, că-l “las să sune”. Imediat după… mesaj. Apelez mesageria vocală şi ascult mesajul. Surpriză, mare surpriză! Aceeaşi tipă, cu aceeaşi explicaţie, privind aceeaşi infirmieră recomandată de aceeaşi prietenă. De data asta totul înregistrat şi cu acte în regulă „am dovada mea”. Sunt mai presus de toate păsările alea care cântă pe balcon ca şi cum nici nu le-ar păsa nici de cerul ăla senin, nici de pisica aia sinucigaşă.

Rămân stană de piatră un moment lung, cât o zi de post, încerc sa găsesc, nu găsesc urma aceea de logică, dau vina pe starea generală proastă şi  trec la altele, mai logice. Stări. Momente. Zile…

Două zile mai târziu, şapte şi jumătate, luni de dimineaţă, nori gri, ploaie umedă, păsări lipsă. Sună: „ţâr, ţâr”.

Răspund somnoroasă, aceeaşi voce, puţin arţăgoasă, îmi serveşte pe tavă.

„V-am lăsat un mesaj şi n-aţi răspuns”.

Mă frec la ochi, sar din pat, dau cu apă rece, o dată, de două ori. Nu trece. Imaginea telefonului tot acolo, imaginea mea tot acolo, faţa aia lungă şi privirea aia, tot eu. Într-un, final încerc marea cu degetul. A câtă oară ?

„Aţi dat tot peste mine, non-infirmiera cu care v-aţi mai conversat de vreo două ori săptămâna trecută şi care v-a explicat deja de ce şi cum numărul format e eronat”

Ratez politeţea, nu-mi pasă c-o ratez, tipa îmi trânteşte:

„Sunteţi de-a dreptul dezagreabilă!”

Cu telefon cu tot. Drept în nas.

Există zile cu soare, cu cer senin şi gângurit de păsărele, zilele acelea în care îţi vine să-ţi petreci viaţa pe balcon, între ghivece şi fluturi, şi păsări, şi pisici care sar după păsări. Există însă şi reversul zilelor cu soare, cu flori şi pisici care sar după păsări. Există zile fără logică.

Ies temporar din „cloud” şi-mi fac o cafea. Poate trece. Ziua. Impresia aia tâmpită că nu ştiu să apreciez lucrurile la adevărată lor valoare, atunci când trebuie apreciate lucrurile la adevărată lor valoare. Senzaţia aceea idioată că funcţionez prin comparaţie.

Pe Daniela o găsiți toată aici.



Citiţi şi

Eva

România eternă și deloc fascinantă. Cum se încheie războiul proștilor cu lumea

Atenție la clișeele „corecte politic” care manipulează votul!

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro