OK, să nu exagerăm! La origine, mai exact cândva, prin 1837, Thierry Hermes, fondatorul marelui imperiu HERMÈS, se ocupa mai degrabă de caleştile nobilimii franceze pe care le dota cu hamuri şi căpestre de cea mai înaltă calitate. Cei 2, 3 sau 4 cai putere de atunci se răsfăţau în cea mai fină şi mai rezistentă piele, purtând pe străzile Parisului adevarate opere de artă, bineînţeles 100% handmade. Micul atelier din cartierul Grands Boulevards s-a transformat treptat într-o companie multinaţională cotată la bursă, iar echipamentele ecvestre, în accesorii şi obiecte vestimentare ce stârnesc adevărate războaie mediatice.
Cine e dispus să-şi comande o geantă Hermès Birkin, pe a cărei listă de aşteptare poţi sta mai bine de jumătăte de deceniu, nu e neapărat foarte bogat. Poate fi doar snob sau puţin nesănătos, ceea ce e de fapt cam acelaşi lucru. Dar cum, de la The Devil Wears Prada la eternul şi din ce în ce mai puţin fascinantul Sex and the City, orice producţie care se vrea trendsetter inserează subtil remarci la adresa exculsivităţii şi eleganţei eşarfelor Hermès fără de care nu ne-am putea numi “fashioniste”, nici nu e de mirare. Şi totusi, de ce este Hermès atât de special şi cum de se păstrează mult deasupra altor branduri de lux? Să fie cusăturile absolut perfecte, lucrate manual (despre care poţi afla câteva amănunte absolut uimitoare pe site-ul oficial Hermès), materialele 100% naturale provenite din cele mai exotice locuri ale planetei, simplitatea modelelor, geamănă cu eleganţa, istoria şi renumele brandului, sau poate, iarăşi, doar tentaţia de a deţine un produs asociat cu nume celebre din high society?
Iată cîteva detalii din istoria brandului care ar putea face lumină. În secolul XIX, în anul de graţie 1867, Monsieur Hermès primea medalia de onoare pentru arta pielăriei la Exposition Universelle de la Paris, organizată de însuşi Napoleon al 3 lea. Renumele internaţional a plecat de la un client foarte controversat: ţarul Rusiei, al cărui furnizor era. În 1900 compania a creat prima colecţie de genţi, străbunicile Birkin-ului, şi deja celebrele “Haut á Courroies” (HAC pentru connoisseurs), destinate ţinutelor ecvestre. Tot atunci, Emile-Maurice, primul dintr-un lung şir de moştenitori ai companiei, a introdus pe piaţă primul obiect vestimentar ce purta logo-ul Hermès: o jachetă creată pentru Prinţul de Wales, dotată în premieră europeană cu “fermoar”, o invenţie încă necunoscută. Primele eşarfe Hermès, din mătase , perfect pătrate, au intrat pe piaţă abia în 1937 şi au dat naştere unui trend ce avea să integreze pentru eternitate cred, acest accesoriu vestimentar în cultura franceză.
Despre genţile Hermès circulă adevărate legende. Adevărul este că fiecare are un singur meşteşugar, ce coase cu dibăcie bucăţile de material. Acestor artizani nepreţuiţi le poate lua chiar 24 de ore să finalizeze un produs, dar sigur comanda va fi perfectă până la cel mai mic detaliu. Fiecare geantă Hermès poartă un mic timbru aurit pe care artizanul îşi semnează opera alături de dată, sub forma unei litere – de exemplu, J a fost folosit pentru anul 2006, şi a unui cod numeric care ascunde atelierul din care provine.
Cea mai faimoasă geantă semnată Hermès rămâne totuşi The Kelly Bag, un model care a apărut în 1956, în populara revistă “Life” purtat de Prinţesa de Monaco, Grace Kelly. Se zvoneşte că aceasta s-ar fi folosit de geanta Hermès pentru a-şi ascunde sarcina de ochii presei, transformând-o astfel într-un obiect foarte dorit. Compania a obţinut ulterior acordul casei princiare de a folosi numele Prinţesei. Celebre sunt însă şi poşetele Constance, ori modelul Trim preferat de Jacqueline Bouvier Onassis, pentru care timpul de aşteptare ajungea în anii ’80, chiar şi la 12 luni.
Veterana HAC apare încă în colecţii, fiind favorita multor celebrităţi, deşi este mult mai puţin extravagantă decât Birkin, disponibilă acum în materiale din toata fauna lumii: aligator din Florida, bivol din Pakistan, crocodil din Australia, rechin din Thailanda, şopârle din Malaezia sau banalele piei de struţ, căprioara, capră sau viţel. Birkin a fost creată de cântăreaţa Jane Birkin care s-a plâns că geanta Kelly nu este îndeajuns de practică pentru viaţa ei de starletă. Ca mai apoi, să renunţe public la a-l mai purta, acuzând problemele de sănătate pe car ei le-ar fi provocat la şold. Dar micul efect secundar se pare ca i-a adus şi mai multa popularitate, căci pentru un Birkin se poate aştepta acum chiar şi 6 ani, iar preţul minin are 5 cifre. Şi ca să vă faceţi o părere mai exactă, un model unicat Hermès, din piele de aligator, cu accesorii din aur alb şi diamante, a urcat chiar pe locul 3 în lume în topul celor mai scumpe genţi create vreodată, cotată fiind la 120 000 euro.
Poate că şi din cauza preţurilor pipărate, de câţiva ani au apărut pe E-bay super-fakes, copii incredibil de bine lucrate ale genţilor Hermès. Se pare că acestea ar fi opera unor artizani care nu mai lucrează pentru companie şi au început propriile afaceri. Lucrează cu piele de calitate mai proastă, dar păstrează calitatea şi fiecare detaliu de design. În cultura modernă, geanta Birkin a fost vedetă în diverse producţii precum Gilmore Girls sau Gossip Girl, dar şi în articole de scandal despre cele care o purtau: Victoria Beckham, Kate Moss, Oprah Winfrey şi chiar şi … Elena Udrea.
Câteva vorbe şi despre eşarfele minunate de la Hermès. Ele sunt create cu precizie elveţiană la dimensiunile standard de 90X90cm, din exact 65 de grame de mătase naturală provenită din fix 250 de viermi de mătase. Nu e incredibil? Sunt cusute şi, mai mult chiar, uneori şi pictate manual, cu scene ce variază de la episoade din Revoluţia Franceză, la flora şi fauna din Texas. Motivele ecvestre rămân însă de bază pentru toate produsele companiei, ca un omagiu adus originii şi istoriei remarcabile a brandului. În fiecare an, Hermès prezintă câte două colecţii noi de eşarfe şi se estimează că în Paris se vinde o eşarfă la fiecare 20 de secunde. Modele mai vechi se vând la licitaţii în scopuri caritabile, îmbracă pernele din living-uri regale ori sunt înrămate şi decorează ca simbol al luxului extrem pereţii conacelor familiilor nobiliare. Regina Elizabeta a II-a a purtat o eşarfă Hermès în anii ’50, când a pozat pentru un timbru, iar Grace Kelly, a folosit una drept faşă pentru a-şi susţine mâna ruptă. Cam atât despre eşarfele Hermès, dar despre eşarfe vom mai vorbi, pentru că Hermès ori nu, ele pot transforma ca un magician înfăţişarea şi atitudinea unei femei.
Ca orice brand de lux care se respectă, Hermès a ieşit demult din sfera fashion încercând să creeze o gamă cât mai largă de produse emblematice pentru stilul de viaţă extravagant, dar rafinat elegant. Parfumurile, ceasurile şi bijuteriile Hermès sunt lăsate moştenire în familiile regale, iar colecţii de porţelanuri, tacâmuri şi obiecte decorative şi-au găsit locul în câteva muzee. Recent, Hermès a colaborat cu Bugatti la crearea unui model unic de Veyron (una dintre cele mai rapide maşini din lume). Rezultatul? O adevărată operă de artă pe patru roţi.
Un lucru este foarte clar: orice ar face Casa Hermès, totul este la superlativ. Iar preţul, pe măsură. Filosofia brandului se bazează pe tradiţie, muncă şi respect. Se respectă şi îşi respectă clienţii. Că nu toţi avem acces la acest nivel de trai şi bunăstare nu trebui să întunece plăcerea de a admira tot ceea ce poartă însemnele casei. Luxul a existat şi va exista în toate vremurile, înfloritoare sau vitrege. Şi e bine să fie aşa. Voi începe cu adevărat să mă tem când nimeni nu va mai putea crea pentru cei în stare să preţuiască până şi valoarea unei eşarfe, pentru că aceştia nu vor mai avea cu ce să şi-o cumpere.
Citiţi şi
Pentru toate femeile de 60+, pardon, pentru toate femeile :)
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
