Cea mai mare șarlatanie a timpurilor stupide în care ne-am întâmplat: imaginea. Trebuie să ai o imagine bună! Dacă nu ai o imagine bună… Trebuie să îți faci o imagine bună! De ce nu îți faci o imagine bună? Investește în imaginea ta! Imaginea ta e tot ceea ce contează! Ai o imagine bună? Nu contează că ești o găină fără creier, nu contează că ești o vită îndrăgostită de propriile copite, un râs care se dă păun, nu contează că ești un porc pe dinăuntru.
Dacă ai o imagine bună, ești gata să faci reclamă la margarină, și la iaurt, și la ceasuri, și la mașini de curse, poți fi chiar și martir al anticomunismului global. Imaginea e totul, nu uita! Imaginea, imaginea, imaginea…
E întocmai ca în Coreea de Nord, unde radiourile din care răsună propaganda nu se pot opri niciodată. Lor le poate fi redus volumul, dar de oprit nu se pot opri. Imaginea!
Nu există indiciu mai fidel că omul din fața ta este un superficial stupid decât pasiunea cu care pledează cauza imaginii. Imaginea vine să împacheteze produsul complet care este impostorul. Imaginea este funda de pe cadou, imaginea este cireașa de pe tort, imaginea este capacul de la coșciug, imaginea este moartea.
Vedetele de televiziune, și politicienii, și mulți alți oameni demni de tot disprețul, toți sunt obsedați de imaginea lor. Își angajează consilieri care să îi învețe să își asorteze chiloții cu izmenele și izmenele cu ciorapii în dungi. Au locuri de muncă până și fătucile și băiețeii a căror meserie în viață e să educe un meltean să nu-și mai sondeze adâncurile nazale în public. Că nu dă bine la imagine. Căci în vremea aceasta, uite, lașul poate trece drept erou și invers. Se putea și înainte, dar în regretabila epocă de piatră, de pildă, cam riscai o bâtă în moalele capului dacă pretindeai că morcovul e o varză. Imaginea!
Obsesia pentru imagine în secolul selfie, care continuă, în cădere, secolul video, este rezumatul perfect al erei de aur a imposturii. Așa ceva nu ar trebui să existe. Dar, din păcate, există.
René Magritte
Să luăm cazul unei comunități mici: un sat, o uliță, o casă chiar. Și în casa aceea trăiește un om. Și omul acela chiar e om. Și el caută binele și nu dă în cap la lume, deși lumea ar mai merita să i se mai dea și în cap, și își vede de meserie, și are păreri argumentate din propriul creier, și creierul lui nu e al unui tâmpit, și omul își respectă cuvântul dat, e corect și dă adunării a unu cu unu rezultatul just de doi, și toate ale sale le lucrează cu grija să nu intervină în libertatea celuilalt și faptele sale nu aduc răul altuia. Când se va fi isprăvit viața acestui om al nostru putem spune că el și-a trăit-o în trena imaginii? Sau că și-a văzut de fapte și că faptele și numai faptele trebuie să dea mărturie despre un om?
Dar pentru că imaginea contează apar și aruncătorii de umbre. Aruncătorii de umbre aruncă umbră peste omul nostru, iar acesta, fiind chiar om, cum am presupus anterior, când îi întâlnește, le rupe masca și îi lasă demascați, în curul gol, pe la răscruci. O comunitate sănătoasă la cap va ști să separe adevărul de minciună și grâul de neghină și să râdă de oamenii fără măști rămași în curul gol pe la răscruci. Dar chiar aici intervine imbecilizarea prin televiziune.
Omul expus imbecilizării prin televiziune nu mai știe să separe nimic. El privește și crede imaginea și se lasă vrăjit de acidul hialuronic și se fanatizează în credința sa și dacă i-ai arăta, în clar, că imaginile acela au un conținut jalnic, oameni neisprăviți, adică departe de a-și fi isprăvit drumul spre umanitate, ei tot nu te vor crede. Bine că ești tu deștept, băi, profetule!
Imaginea! Totul e imaginea ta, ai grijă de ea. Și așa, ușor-ușor, ajungem la brandul personal, la eticheta pe care îți este dat să o porți în veac, tot așa cum orice bou mai de soi are de gât o talangă ștanțată corespunzător. Trebuie să știi turma căreia îi aparții, altfel, o, Doamne!, cum ai mai putea trăi?
Citiţi şi
De ce și-ar face cineva implant de păr – convingeri, pe bune!
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
