– Chiar vrei să le predai chestia asta?
– Da, au ajuns destul de departe în curs cât se să deștepte mai repede!
– Nu înțeleg…
– Au parcurs deja teoria “uciderii bunicului”, așa încât pot înțelege cele trei (3) tipuri de iubire.
– Bine, dar cursul tău este despre arta seducției!
– Greșit… cursul meu este despre iubire, în toate formele și etapele ei. Indiferent de câtă tehnologie avem disponibilă în ziua de azi, bază codului nostru genetic a rămas nealterată, deci suntem dependenți de iubire.
– Vrei să spui sex!
– Nu, vreau să spun iubire, indiferent de ce fel este.
– …
– Uite, că să înțelegi mai ușor. N-o să țin cursul singură. De data asta îl am pe Armin ca lector invitat.
– A acceptat excentricitățile tale?!?
– Bineînțeles. Nu uită, ne leagă o viață de excese, de inspirație, de dialog constant (more or less) imaginar sau real. În plus, stăpânește cel mai bine zona de literatură fantastică din toată Academia, dar are și înclinații spre fizică cuantică.
– M-ai pierdut. Ce au de-a face toate astea cu iubirea ta?
– Primo, nu e iubirea mea. E și a ta, și a lui, și a colegei de la PUD (parallel universe drifting)… și a studenților. Într-un fel sau altul, rasa noastră este sub semnul iubirii. Oricât am vrut s-o ucidem, s-o tehnologizam, s-o anulăm, biologic avem permanent nevoie de o formă sau alta de afecțiune. Fie că experimentăm sau ne “așezăm”, există o doză limitată de emoții negative pe care le putem combate singuri. După care se declanșază acest instinct de supraviețuire, iubirea.
– Auzi, tu trebuia să te naști acum vreo 10 secole. Cu tot cu teoriile tale despre iubire!
– Secundo… să-ți explic… ai trei tipuri de iubire: inimă, minte, trup. Ele se pot exclude reciproc sau se pot îmbina armonios. Nu sunt neapărat necesare una alteia spre a exista. Pot foarte bine să rezide în unicitate și în paralel în același timp…
– Adică cum e chestia aia că, dacă eu sunt într-un univers și apar eu - cea de aici - într-un univers paralel, ființa mea din acel univers se anulează?
– Nu… este mai degrabă așa: persoană ta din universul X, se transmută în universul Y, dar nu complet, ci o mică porțiune rămâne în culoarul dintre cele două universuri, ca un soi de cordon ombilical cu universul-mamă. Pricepi? Adică ești o virgulă de procentaj defazat, astfel încât în universul Y să fii doar 99,9% identic cu persoana originară de acolo.
Faza e așa… acest fragment din tine este liberul arbitru sau dorința ta de identitate, de independență. Când iubești sănătos, nu te identifici 100% cu obiectul iubirii tale, ci păstrezi unicitatea de care te-ai atașat, dar și pe a ta, ceea ce a atras către tine obiectul iubirii tale.
– Crezi că puștii vor înțelege? Deja m-ai zăpăcit pe mine înfiorător și totul pare așa de complicat.
– Ba, deloc! Nu este nimic supranatural. Totul depinde de percepția și convingerile personale. Eu cred că poți iubi independent și-n același timp două sau mai multe persoane. Fii atentă! Acum mulți ani de zile am cunoscut pe cineva care întrunea toate așteptările mele de la un bărbat, un potențial partener de viață, dar…
– …?
– … din păcate, lipsea un element vital dintr-un parteneriat de lungă durată: componenta de atracție fizică. Asta înseamnă să iubești cu mintea! Lecții de viață, acumularea unei sume enorme de experiențe pozitive, un dialog extraordinar, o afecțiune nemaipomenită față de acea persoană. Cine mă poate contrazice că l-am iubit? NIMENI! Revelația a venit târziu, după ani de zile și parcă îl aud și acum ”Mă bucur că am devenit atât de popular,” una din ultimele sale replici văzând tristețea mea. Din păcate, după ce a plecat la noul avanpost am pierdut legătură, dar conexiunea noastră mentală persistă, chiar dacă la intensitate redusă.
– Trist…
– Nu chiar. Până la urmă, fără experiențe concrete, cursul acesta n-ar fi avut niciodată loc și ne-am fi pomenit c-o bestializare accentuată a rasei umane…
Apoi ai iubirea cu sufletul. Este cea mai puternică. Nici minte, nici trup nu mai contează atunci când ești o singură ființă. A anticipa nevoile, dorințele, gândurile celuilat. A trăi prin el/ea și a nu suferi o secundă de despărțire este o situație care-ți alterează percepția pentru totdeauna. Indiferent cât de lungă sau scurtă este această perioadă, intensitatea ei te schimbă emoțional și mental. Indiferent de modul în care se concluzionează această iubire, ea este reală și unică. Este pură iluminare.
– După cum vorbești ai trăit așa ceva.
– Știu ce înseamnă să iubești și să fii iubit. Da, povestea mea s-a încheiat, dar indiferent de gradul de disociere universală care s-a întâmplat, conexiunea noastră străbate orice dimensiune. Aici vorbim despre teoria “uciderii bunicului”, pentru că practic anularea sa din universul nostru afectează celelate ipostaze… Cine știe? Cu siguranță într-o altă dimensiune suntem “happily ever after”…
– Îmi pare rău să aud.
– Nu face nimic (am alungat gândul c-un gest de mână fugar). Și apoi avem cel mai comun tip de iubire, cel cu trupul.
– Adică sex!
– Nu așa cum îți imaginezi. Nu uită, eu nu predau biologie, ci arta seducției. Și Armin o să-ți spună că iubirea cu trupul nu înseamnă sex, decât dacă nu te duce capul la mai mult. Ia fă un efort de gândire: atât timp cât este o formă de exprimare și de împărtășire consensuală, dorită, fără nici o presiune de la una dintre părțile implicate, ce înseamnă?
– Înseamnă că…
– Există o formă de comunicare la nivel chimic - în faza inițială - cu cealaltă persoană. Înseamnă un dialog foarte subtil al codului genetic. Dacă sesiunea de comunicare a fost pozitivă, atunci descoperi legături la mai multe niveluri. Acel simplu “a plăcea”. Nu este nici iubirea cu mintea, pentru că în dialogul genetic nu vorbim despre aspectul intelectual, nu este iubire cu sufletul, pentru că nu există contopirea completă cu cealaltă persoană. Nu respiri același aer, dar există ceva bun în acest dialog fizic.
– Era să spun o prostie!
– Ei bine, prostia pe care era s-o spui are un efect pe care majoritatea îl ignoră. Îți deschide ușile spre a te descoperi pe tine și, uneori, pe celălalt.
– ?!!?
– Adică este singură formă de iubire care-ți dă suficientă detașare, dar și deconectare spre a accesa zone legate de individualitatea ta. Cu alte cuvinte îți dă de gândit. Hai să-ți dau câteva exemple. Te face să te uiți a cu ochiul minții - la tine, să te (re)descoperi din foarte multe puncte de vedere. Să zicem concret că te gândești subit la ce-ți dorești de la viață.
– Ce are una cu alta????
– Modul în care te descoperi ca femeie - în cazul tău -, poate avea un impact direct asupra tuturor acțiunilor tale viitoare…
– Nu cred.
– Vino la curs! Îți deschide poarta spre a-l descoperi pe celălalt. Efectiv, îți acordă răgazul necesar să admiți că poate este ceva mai mult în persoana cealaltă decât ai crezut inițial. Impactul poate să fie decisiv și descoperirea unui potențial să te convingă să iei un curs de acțiune care poate plasa acea persoană pe orbită!
– LMAO!!!!
– Nu ca un satelit, Dumnezeule mare! Serios, parcă n-ai fi profă de astro-fizică!!!
– E prea funny ca să mă abțin!
– Bine, te-ai prins ce vreau să spun, anyway. Și ar mai fi situația în care această iubire se transformă în altceva sau se combină cu restul. Este cea mai flexibilă formă de iubire, care merge mixată cu oricare dintre cele două sau cu ambele forme deja menționate.
– Bietul Armin, la ce curs l-ai pus să participe!
– Nu-i plânge de milă pentru că-l duce mintea și cu siguranță a trecut el însuși prin cel puțin două forme de iubire. O să fie cel mai tare curs al semestrului. După estimările noastre o să atragă studenți din toate diviziile Academiei.
– Și vouă ce ăa iese de aici (în afară de leafă)?
– O să lăsăm ceva special în urma noastră! Într-o lume în care majoritatea relațiilor sunt virtuale și totul este intermediat de tehnologie, implementăm iar umanitatea în oameni. Ne va lua pe puțin 10 ani să avem impact în 25% dintre avanposturi, dar extensia cursului nostru prin “word-of-mouth” este ceea ce urmărim de fapt.
– Romanticilor! Voi pur și simplu sunteți iubire…
– Să zicem că într-o epocă rece, câțiva dintre noi am păstrat scânteia.
– Bine, dar cum de doar lucrați împreună? N-am priceput deloc treaba asta.
– Draga mea, iubirea noastră este mentală. Nu întru în detalii, dar este formă extrem de sclipitoare în care ne manifestăm în doi. În plus, gândește-te ce plajă largă de diseminare a mesajului avem pe două drumuri similare și, totuși, atât de diferite!
-…ziceai că toate formele pot coexista?
– Știi ce? Vino la curs!!! Îți dau cea mai banală situație și te aștept peste două ore la sală! Ia de-aici: iubirea cu trupul deschide portița spre iubirea mentală care în timp devine iubire cu sufletul. Sau: iubirea cu sufletul descoperă iubirea mentală care a- cu un catalizator extern - devine iubire cu trupul. Sau: iubirea cu mintea analizează și implementează iubirea cu trupul care se dezvoltă în iubire cu sufletul.
– …
– Nici o secundă-n plus! Nu mai am timp. Trebuie să pregătim primul capitol. Peste două ore o să participi la cel mai revoluționar curs despre iubire. Nu-i așa că e fun să fii om?!
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Poate că nu vei fi primul, ultimul sau unicul ei bărbat
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
