Draga mea,
Am petrecut lîngă tine 21 de zile pline. Frumoase şi crude. Te-am găsit vie şi sigur te-am lăsat mai frumoasă. Ştiu că deja tu simţi asta.
Să ştii că nu te-am minţit niciodată, nici măcar prin omisiune cum ai crezut la un moment dat. M-am deschis total datorită ţie. Cînd ţi-am spus că-mi doresc, să-ţi doreşti, să-te vreau, chiar asta simţeam atunci.
Mi-ai spus că tu eşti obişnuită să spui celuilalt ce vrea să audă. De ce faci asta? De ce ţi-a fost teamă că eu procedez aşa? Iubirea înseamnă pace. Cîştigi doar o luptă păcălindu-ţi “adversarul”, pe cînd viaţa este un război lung şi dur, scumpa mea.
Cum crezi că m-am simţit cînd am realizat că înfloreşti plăcerea provocată de orgasm? În niciun caz mai bărbat. M-am îndoit şi cînd ai spus că eu sunt singurul care te simte cu adevărat. Nu te-am judecat, însă abia atunci am realizat zbaterile tale şi am început să te apreciez cu adevărat. Tu şti că sinceritatea nu este un joc, dar adori să mizezi totul pe cacealma.
Ţi-am simţit şi sufletul frumos. Noaptea. Cînd adormeai ghemuită în braţele mele, iar eu mă jucam în părul tau. Am adormit mereu după tine, pentru că-mi plăcea să-ţi simt respiraţia, să te privesc cum dormi. Atunci îmi culegeam energia de care te tot mirai. Nu-ţi mai proteja sufletul, lasă-l deschis şi ziua. Atunci cînd îl pui în balanţă cu bărbaţii, compari mere cu pere, fiincă ei pot greşi pentru că sunt oameni, sufletul deschis şi curat niciodată.
Ştiu că n-am citit suficient, şi mai am o sumedenie de deficienţe. În perioada cînd trebuia să fiu preocupat cu literatura universală, eu trăiam noaptea şi visam ziua. Am trăit contra firii, da, şi nu-mi pare rău. Am uitat să-ţi spun, chiar dacă s-ar putea să ţi-se pară superficială, dar o carte a contribuit la trezirea mea. Am conştientizat că nu vreau să mă trezesc singur sub duş precum Dan Chişu, ci vreau să-mi trăiesc visul. Chiar îmi doresc o cîrciumă pe malul mării şi să îmbătrînesc ars de soare cu un Golden Retriver jucăndu-se pe plaja şi o nepoţică căreia să-i povestesc despre tainele mării. Apropo, cred că nu-i întîmplator că-ţi scriu această scrisoare dupa ce am terminat citit Anna Karenina.
Am descoperit gustul dulce-acrişor al vieţii, doar cînd l-am gustat gătit de tine. Ce fel de fiori crezi că au trecut prin tot corpul cînd am primit mesajul: Sunt însărcinată. Acum vin de la control. Nu are mai mult de 3 săptămîni. Ce culoare crezi că aveau fiorii? M-am fîstîcit şi ţi-am răspuns: Sunt fercit! Ştiu că vroiai să mă urc în maşină şi să parcurg 250 de km în maxim zece minute. Ăsta a fost şi instinctul meu. N-am făcut-o. Mi-ai spus că nu te interesează motive. N-am fost lîngă tine cînd aveai cea mai mare nevoie, e tot ceea ce constaţi. În mai puţin de 24 de ore îţi înconjuram blocul. Era întuneric. Am mai stat o zi şi am plecat. Ţi-am simţit respiraţia în maşină tot drumul de întoarcere. Te-am iertat. Aflasem între timp că tehnic nu prea se putea, dar nu era imposibil, aşa că sms-ul tău: Stai liniştit. Nu e al tău, are şase săptămîni, m-a găsit într-o stare pozitivă.
Acum sunt liniştit şi vreau să-ţi multumesc. Pentru tot. Pentru că văd totul altfel datorită tie. Mai frumos!
Simt că eşti bine acum, şi mai mult decît atît, ştiu că de azi nu o să-ţi mai minţi frumos sufletul. Relaţia asta nu ţi-a dat viaţa peste cap, ci ţi-a făcut ordine definitiv în ea. Aşa şi mie.
Relaţia asta a fost tot ce aveam amîndoi nevoie. A fost momentul determinant pentru a ne găsi, regăsi, identifica şi înțelege. A fost precum un vis frumos. Un vis care-ţi limpezeşte zările.
Să nu mă uiţi, draga mea, nici eu nu te voi uita!
Hai, sus, şi spor la trăit!
Cu dragoste,
Marius
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Poate că nu vei fi primul, ultimul sau unicul ei bărbat
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
