În 1899, controversatul pictor simbolist austriac Gustav Klimt, al cărui nume este asociat cu mişcarea Art Nouveau, expunea pictura puternic erotică Nuda Verita, însoţită de un citat celebru din Friedrich von Schiller: “Dacă faptele şi arta ta nu plac tuturor, atunci măcar să placă câtorva oameni. Nici nu e bine să placă prea multora”. Până la sfârşitul vieţii, o perioadă numită „Faza de aur” din cauza frunzei aurii pe care o încorpora artistul în picturile de mai mari dimensiuni, Klimt atinsese un nivel de succes internațional care arăta că el, cu siguranță, era pe placul a nenumărați privitori.
„Sărutul” (1907-08) a devenit unul dintre cele mai cunoscute tablouri din lume și rămâne favorit printre iubitorii de artă. Dar, la origini, nici Klimt, nici mișcarea Art Nouveau nu urmăreau să placă multora. Art Nouveau, care ad litteram înseamnă “noua artă” în franceză, a fost o mişcare internaţională la finele secolului al nouăsprezecelea în artă, design, design interior, bijuterii şi arhitectură. Artiştii asociaţi cu această mişcare urmăreau să unească arta cu natura prin cuprinderea, în lucrările lor, de o manieră stilizată, a unor motive care de obicei se găsesc în natură: frunze, flori şi viţă de vie. Cei mai cunoscuţi artişti care au făcut parte din această tradiţie – Gustav Klimt, Alphonse Mucha, Antoni Gaudi şi Louis Comfort Tiffany – şi-au lăsat cu toţii amprenta unică asupra acestei mişcări tot mai populare.
Unele mişcări artistice nu se demodează niciodată: Art Nouveau este una dintre ele. Puternic stilizată şi, în acelaşi timp, în armonie cu natura; ornamentală şi, în acelaşi timp, profund filosofică; îndrăzneaţă şi controversată din punct de vedere erotic și, în același timp, fin rafinată, Art Nouveau continuă să placă multora şi să surprindă pe mulţi, chiar dacă – pentru a ne întoarce la citatul lui Klimt din Schiller – nu acesta este scopul său principal.
Richard Burlet este unul dintre cei mai uimitori şi interesanţi artişti contemporani pe care i-am întâlnit şi care revigorează în vremea noastră tradiţia Art Nouveau. De origine franceză, Burlet a fost influenţat de arta franceză şi vieneză, în special – şi nu e de mirare, dacă ne uităm la lucrările sale – de tablourile lui Gustav Klimt. A studiat câţiva ani la prestigioasa École Nationale Superieure des Beaux Arts, apoi şi-a început cariera de pictor. Picturile lui Burlet încorporează frunze de aur şi argint, desene orientale şi culori vibrante. Portretele sale uimitoare sunt frumoase şi iconice, aşa individualizate.
Cu toate că stilul lui Burlet este cu siguranţă inspirat de momentul Art Nouveau, fiecare portret este diferit, exprimând o personalitate unică, ce curge, parcă, din – şi se amestecă cu – detaliile ornamentale alese cu grijă. Distincţiile estetice în mare măsură artificiale între artă şi design, profunzime şi suprafaţă, fundal şi prim plan, originalitate şi imitație sunt puse la încercare – și, în cele din urmă, dovedite ca lipsite de sens – de arta incredibil de frumoasă a lui Richard Burlet, în aceeaşi măsură în care erau de Klimt, precursorul şi inspiraţia sa.
Puteţi vedea o parte dintre tablourile lui Burlet în galeriile de artă din întreaga lume sau online, aici.
Pe Claudia o găsiți cu totul aici.
Traducere în limba română de Anca Cristina Ilie
Citiţi şi
Peggy Guggenheim: “Cumpăr o lucrare de artă pe zi și trăiesc la maximum”
Bijuteriile de aur: o istorie de fascinație și putere
Un bărbat care poartă bijuterii e mai puțin bărbat? Nicidecum!
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
