M-am gîndit la tine și la ce întrebi tu, Doina, zilele astea, cînd citeam un articol al unui domn, Alexandru Vasile Sava: “Tineret, încă un efort dacă voiești să fii democrat!“ (Critic Atac). Acolo, se vorbea despre însemnătatea alegerilor recente și posibilele urmări. Primul îndemn lansat de articol către cei care s-au încăpățînat să voteze era: abandonarea spectacolului media și asumarea spațiului public. De unde voi și începe să-ți răspund, căci m-am hotărît s-o fac.
Pe scurt:
Crizele sînt inevitabile – o banalitate a zilelor noastre. Insulta te pune în criză, deschide o cale prin care ai cuvîntul. Tu alegi dacă intri în scenă sau nu, funcție de scopuri.
Varianta medie:
Dacă vrei un public mic și vremelnic, te adresezi calomniatorului. Dacă vrei un public mare și nemuritor, te ocupi de tema din insultă. Dacă nu vrei public, lași să treacă orice, oricît. Dacă vrei un public, dar nu știi ce să faci cu el după ce-l obții, pune mîna și studiază; apoi, așteaptă să-ți vină rîndul din nou, la intrarea în scenă.
Mai pe larg, faza cu exemple:
a. Din România recentă. În discuție este o despăgubire de un million de lei, pentru defăimare:
”În ultimele săptămâni, Mihaela Rădulescu a făcut, pe Facebook, o serie de dezvăluiri denigratoare, care nu pot fi reproduse, despre fostul soţ al Danei Budeanu, iar acesta a dat-o în judecată, revoltat că prezentatoarea TV îl defăimează. În plus, prin firma Trăilă, Stratulat, Almăşan, Albulescu Attorneys At Law, Facebook a fost notificată în legătură cu încălcarea regulilor reţelei de socializare şi toate cele cinci postări neconforme au fost şterse. Mai mult, profilul Mihaelei Rădulescu a fost ŞTERS de Facebook pentru încălcarea repetată a regulilor.” (alina costache, romaniatv.net)
b. Din experiența mea de comunicator și PR:
Eram într-o discuție cu un fost șef, persoană inteligentă, abilă în afaceri, în jurul vîrstei de 45 de ani. Din punct de vedere public: un ‘no name’. Cu merite profesionale și relații suficiente ca să i se încredințeze un post important, s-a trezit într-o perioadă de atac mediatic haotic, alimentat politic. Am întrebat: ce vrei să faci? Mi-a răspuns: am observat că cei mai puternici oameni ai lumii (aici mi-a dat cîteva exemple: Baronul Rothschild, CEO Deutsche Bank… ) ignoră complet media. Nu acceptă interviuri, nu răspund la atacuri și nu se prezintă într-un loc în care știu că este presă, tv, publicitate etc. Nici eu nu răspund, ce mi se poate întîmpla? Eu am replicat: sigur, și Dumnezeu face așa. Dacă-i luăm pe rînd: Dumnezeu a scris o carte care se cheamă Biblia, Rothschild are o istorie de familie lungă și fabuloasă, iar CEO Deutsche Bank are în răspundere resurse pe care nu le poți evalua. (Între timp, ultimul s-a dovedit ceva mai vulnerabil după ce criza l-a propulsat rușinos, în media, fără drept de apel.) Revenind în parametri, pe ce soclu stă numele tău?
Aici conversația s-a cam încurcat, că nu prea era soclu, iar atacurile din media clădeau un morman de gunoi pe care, în lipsa altor intervenții, să se așeze un nume aspirant la reputație, dar fără legendă.
Cîteva lucruri de care trebuie ținut cont:
Spațiul public este foarte prețios. Dacă îl ignori, te privezi de un mijloc.
Spațiul public poate fi mizer, dar este viu. Se evaluează realist și se lucrează cu el.
Reputația este un bun. Are preț și aduce bani.
O insultă este un prilej de inventar. Poți ieși pe plus.
Dacă crezi că nu te descurci, te pot ajuta avocații și comunicatorii profesioniști. O combinație bună din cele două categorii te ajută să-ți lămurești și să-ți conservi abordarea, motivația, consecvența. Să te obiectivezi în tot ceasul, de dragul numelui tău.
Răspunsul exhaustiv:
Se lucrează la el, în toată lumea. Putem încerca să scriem o carte.
Citiţi şi
Trimisul special al lui Dumnezeu la Băicoi
De obicei, 1 decembrie e despre România
Atenție la clișeele „corecte politic” care manipulează votul!
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
