Îmi iubesc bărbații

17 December 2014

Ioana DudaNiciunul, din câți au fost, nu e dus. Fie că au rămas o noapte (m-am iubit și eu la întâmplare de dragul amorului. Atâta păcat să fie în viața mea), o lună sau ceva ani, îi port cu mine. Mereu. În mine. Le mulțumesc. M-au mângâiat și m-au iubit. Chiar și cei care a doua zi și-au adunat catrafusele și au plecat. Pentru totdeauna. Niciunul nu e uitat. Niciunul nu a trecut. Îmi sunt tatuați pe suflet și vă jur că aceste desene nu voi vrea să le înlătur nici măcar atunci când pielea inimii îmi va fi zbârcită. Nu vor fi fost nebunii ale tinereții mult prea nesăbuite. Vor fi fost trăire. Cu pasiune, iubire, nebunie, tandrețe. Toate câte încap în niște zile și nopți de iubire.

Datorită lor am pulsat, vibrat, zvâcnit, mușcat din perne și carne, am urlat la Dumnezeu și i-am mulțumit. M-am blestemat și m-am iubit. Mi-aș fi smuls carnea, la propriu, acolo unde credeam că e prea multă și mi-am iubit apoi moliciunea trupului copt. Am trăit!

Bărbații mei dragi. Cât aș fi vrut ca unii să rămână. Și bine au făcut că au plecat. Cum altfel aș fi învățat ce înseamnă libertatea și dorul de mine? Cum altfel aș fi învățat câtă nesingurătate se ascunde în singurătatea serilor cu lapte cald și o carte bună?

Soldiers Kiss Women Goodbye

Iar cei care m-ați fi vrut pentru totdeauna în brațele voastre… Să mă iertați, iubiților. Dar nu era momentul nostru. Nu m-aș fi putut dărui vouă toată, întreagă și fără dor de ducă. Pentru că așa nu eram. Dar cât a fost să fie, eu am fost. Cu atâta suflet cât vă puteam dărui atunci. Nu știam că am mai mult.

Pe toți vă strâng la pieptul meu din când în când, vă mângâi pe cap și vă sărut pe frunte. Vă iau fața în palme, vă privesc direct în inimă, prin ochi, și vă zâmbesc. Cu toată dragostea.Cum aș putea să vă uit? Ar însemna să uit de mine. Am trăit cu voi și prin voi. Fiecare duceți părți din mine, pe care vi le-am dăruit fără vreo umbră de îndoială sau regret. Datorită vouă, am și eu povestea mea de iubire. Să îmi ajungă vreo viață de-acum încolo.



Citiţi şi

Sneakers pentru bărbați – Ce este util să știi înainte de a-i cumpăra? Ce branduri merită atenția ta?

Soacră-mea

Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

  1. Andreea / 27 February 2015 12:09

    Abia de 2 zile am descoperit tot ce tu scrii si povestesti cu drag. Apreciez faptul ca nu te deranjeaza sa fii judecată. Am 23 de ani … si in 3 ani am avut parte de iubiri linistite dar si de nopți fierbinți dupa care am suspinat ceva vreme. Nu au fost multe, chiar deloc, dar au fost suficiente. Ceea ce a fost mai rau, a fost judecata de apoi de care am avut parte. De la prietena mea de suflet care intr adevăr e intr o relație de mai bine de doi ani, dar care nu mi-a apreciat niciodata spiritul aventuros, exprimat oricum intern. Ma doare sufletul câteodată. Si cred ca i am spus asta in mii de feluri. As vrea sa pot sa cunosc liniștea ta. Chiar imi doresc asta…

    Reply
  2. Ana-Maria / 25 December 2014 16:06

    Si Solomon a avut 1000 de neveste. Crezi ca le-a iubit pe toate? Sau macar le-a stiut numele tuturor? Sau aveau un numar ca detinutii in inchisori (nevasta nr.2, nevasta nr. 674?
    Toti “iubitii” dumneavoastra au nume? Sau doar un prenume? Au macar prenume?
    Ce e “iubirea” asta care se consuma in cateva minute si care nu implica responsabilitate pentru celalalt?

    Reply
  3. Durango Rotaconte / 19 December 2014 19:30

    Stai linistit, draga !
    Noi nu vrem zdrente emotionale.

    Reply
  4. MsLavinia / 18 December 2014 19:59

    wow…tare as vrea sa stiu cum a ajuns fata asta la asemenea intelepciune. Felicitari si imi doresc din tot sufletul sa fi fost sincera cand a scris acest articol, nu ca m-as indoi de acest lucru, dar e o mare arta sa iubesti neconditionat si sa ierti!

    Reply
  5. sandy / 18 December 2014 16:05

    am citit articolul cu zâmbetul pe buze. …:)

    Reply
  6. nick / 17 December 2014 11:29

    Bravo, in sfârșit vad si eu o atitudine sănătoasă in care nu răzbate ura sau reproșul la adresa ”foștilor” ci doar multumirea pentru momentele plăcute petrecute (și împărtășite) împreună. Această atitudine bineînțeles că trebuie să aibă și bărbații.

    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro