Am ales să văd ceea ce mă face fericită

2 December 2014

Ioana DudaMi-a dat părul la o parte și mi-a șoptit în urechea stângă, să fie sigură că îmi merge direct în inimă: să nu o iau prea în serios. Priveam amândouă cerul, întinse pe o câmpie proaspăt înverzită, având fiecare o margaretă în colțul gurii. Mi-a spus să o trag de cozi atunci când e bosumflată și să o iau la fugă. Să mă ascund într-un cotlon și să o las să mă caute. Să își amintească din când în când că totul e un joc. Și-am început să mă joc cu viața, de-a viața.

Atunci am început să învăț că nu e nimic înălțător ori sublim în suferință, sărăcie, frig și foame. Guberniile rusești sunt mult mai încântătoare văzute la lumina focului din șemineu, cu un pahar de vin roșu în mână și un câine moțăind la picioare.

Am învățat să privesc atentă, în jur, pentru a vedea mai bine sufletele frumoase, bune și blânde. Ele există. Mai multe decât credeți. Dar pentru a le vedea, trebuie să ai ochiul format, să îți fie obișnuit cu frumosul. Altfel nu îl vei recunoaște.

fată

Am învățat că în cele mai întunecate momente e nevoie de excese de lumină. Să vorbești și să crezi mai mult decât de obicei în valori. Acelea universal valabile, care au primit girul timpului: Iisus, Maica Tereza, Mozart, Bach, Queen, Dostoievski, Cehov, Tolstoi, Balzac, Blaga. Completați voi lista.

Nu am trăit în alte epoci, dar știu ca timpul ăsta al meu, neliniștit și lipsit de timp, are mare nevoie de iubire, lumină și suflet. De veselie și joc.

Priviți în jur. La iarna asta timidă, care nu se încumetă să își arate întreaga față, dar îi simțim parfumul. Cel puțin la Timișoara, așa e. 🙂 La îndragostiții care nu își pun manuși, oricât de frig ar fi, pentru a-și simti pielea unul altuia. La tinerii care iau viața în piept și își arată aripile în toată splendoarea lor. Cunosc reversul medaliei. Știu că există. Și tocmai de aceea, am ales să văd ceea ce mă face fericită. Pentru că am acest drept, aproape divin, de a alege.

Motive de bucurie avem, har Domnului. Mai multe decât credem și știm. E de ajuns să începem a ne exersa sufletul. Să îl deschidem și să privim în jur. Iar lumina va intra prin fiecare por. Eu dau startul. Cine mă urmează?



Citiţi şi

Pisica neagră-i vinovată!

Lumea în care trăim

Cu ce m-am ales în viață

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

  1. Flori / 2 December 2014 15:21

    Bravo, draga mea! Si eu am ales asta si sunt fericita!

    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro