Replică la articolul Petronelei Rotar – Nu cred în bărbații însurați.
Cunosc câteva femei singure, divorțate și absolut dezirabile. După ce treci de 50 de ani, șansa să cauți, măcar, o femeie frumoasă, delicată, inteligentă și capabilă să iubească un bărbat pentru ce este el, nu pentru ce se găsește în fanteziile feminine, șansa asta, spun, ni se anulează. Și mă întreb, ca un bărbat în poziția asta, de ce? Adică de ce noi nu am avea dreptul ăsta, de ce nu suntem creditați decât cu epitete de sorginte misandrică, ca să zic așa?
Toate femeile frumoase pe dinăuntru sunt luate. Alea care rămân au o problemă, sau sunt ele însele una. Ori mai caută prințul pe cal alb, nedefinite ca inteligență emoțională și maturitate intelectuală, ori au fost prinse de nenumărate ori cu spumoase povești triunghiulare și bune de povestit spre luare aminte la natura plină de stabilitate a colegelor de viață, ori sunt prinse în încleștarea pe viață și pe moarte din războiul între cele două sexe, în care, fie vorba între noi, nu a câștigat nimeni până acum. Și mai sunt femeile care caută toată viață un bărbat superb, inteligent, manierat, rezolvat psihic, gladiator în pat și liber ca pasărea cerului.
Toate acele femei, frumoase altfel, cu inteligență emoțională peste medie, care știu, câteva dintre ele, să vorbească izbitor de coerent și să tacă la fel, acele femei nu există și, dacă, totuși, există, sunt denumite de celelelate curve, sau escorte, sau femei ușoare , sau… mai știu eu cum.
Eu nu fac parte din stolul acela de care vorbești tu, care este atras de femeile singure și superbe, nu cred în ele, e la mintea oricui că nu sunt chiar atât de superbe și extra și nemaipomenite cum se cred ele, de vreme ce au rămas singure. Sau toate au pățit aceleași accidente care le-au adus în starea asta? Hmmm…
Aceste femei, deosebit de lipsite de șansă, pot fi chiar atât de naive, încât să iubească, mereu, pe cineva care nu le merită? Păi nu învățăm mai abitir din greșelile noastre decât din poveștile spuse de prietene fane Sex and the City? Să fim sobri, greșelile ni le plătim toți la timpul nostru, deplasarea răspunderii pe umerii altora nu face decât să ne descrie neputința, nu are efecte de aureolă de victimă, așa cum le place să creadă unora din iubitele noastre femei.
Eu nu cred în femeile singure, frumoase, elegante în gesturi și gânduri, care așteaptă să apară EL, salvatorul vieții ei, poate din simplul motiv că sunt incredibile, și cu siguranță, au în dulap un teanc de schelete de bărbați ok pe care i-au devorat doar din nevoia de a se răzbuna pe cel care nu a văzut în ele limanul vieții lor.
Sau cum spunea un prieten: “Ne-ați ucide bucuroase și cu sânge rece atunci când uităm să vă iubim cum vă doriți. Dar renunțați de multe ori și din motive doar de voi știute la cel care vede în voi singurul motiv de a trăi. Ne judecați aspru dacă suntem insensibili și ne ironizați superior dacă ne dorim o femeie care să ne iubească inimitabil. Ne considerați pe toți la fel de răi și de flămânzi, dar nu încetați să căutați bărbatul care să vă facă fericite. Deși nu știți, nu știm, ce înseamnă asta.”
Guest post by Serea Florentin
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂 Trimite-ne textul pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Mesaj pentru prietenii și cunoscuții tăi de la… scumpa ta amantă
Învățătorii, timpul, barbaria și lucrurile de neacceptat
De obicei, 1 decembrie e despre România
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
