Am întâlnire. Prima, după… Habar nu am cât timp a trecut, dar trebuie să fie tare mult, pentru că un gând rușinos mi-a poposit în minte: ce blugi o să port și care sunt cele mai comode ghete. Să mă înfofolesc bine, ca să nu îmi fie prea frig. Mi-am revenit în fire și am început să mă gândesc la cea mai potrivită ținută pentru o primă întîlnire, într-o ceainărie. Nu pentru că el m-ar vrea frumoasă, ci pentru că, în sfârșit, știu cât e de important să te simți bine cu tine însăți. Iar pentru asta totul trebuie să fie potrivit. Inclusiv locul și ținuta.
Îmi amintesc primele întâlniri dinaintea marelui drum prin mine, numite popular ”maturizare”. Încă de dimineață, cu mâinile tremurânde, deschideam dulapul și nicio rochie nu mi se părea potrivită. Nicicare nu era îndeajuns de frumoasă încât să aducă un omagiu întâlnirii sufletelor ce voiau să se cunoască. Aveam fluturi în stomac și trepidam. Fără a mă gândi vreun moment că trebuie să mă liniștesc. Mă lăsam să fiu.
Am întâlnit bărbați care mi-au sfâșiat rochiile. Și-au întins ghearele, mi-au pătruns în stomac, au vânat fluturii și le-au smuls aripile. M-am revoltat. I-am negat și renegat. Pe ei și pe mine, în același timp. I-am chemat și alungat atunci când mă voiau mai tare. Mi-am găsit croitori care au cârpit rochiile, pentru că niciun bărbat nu mai merita prețul uneia nouă. Îmi era teamă să mai fiu.
Până într-o zi de mai (îmi amintesc, pentru că aceea e luna în care începe să mi se facă un dor nebun de mine, femeia), când, privindu-mă în oglindă, am decis să mă întorc la mine. Am plecat să prind de fluturi, am dat o raită prin magazine și mi-am cumpărat cele mai frumoase rochii. Mi-am scos zâmbetul din sertar și l-am șters de praf. Mi-am pus tot sufletul în ochi și m-am privit în oglindă. Atunci am regăsit iubirea de mine. Am reînvățat să îmi fiu dragă. Am înțeles că nu contează cum mă vor ei, atâta timp cât eu mă vreau exact așa cum sunt. Am înțeles că vreau mereu cea mai bună versiune a mea. La prima, a doua, a mia întâlnire. Asta pentru că, oricum se va termina seara, când voi închide ușa casei, vreau să mă privesc în oglindă și să îmi spun: ”draga mea, ai fost minunată și în seara asta”.
Citiţi şi
Femeile mature vs femeile imature
Bijuteriile pentru bărbați – între tradiție, simbolism și stil personal
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
