Scriu cu mâna sufletului pe inimă, degetele fiind ocupate cu tastatul, că nu există nici un mister special al gândirii unui bărbat. Este vorba, pur și simplu, de câte bordeie, atâtea obiceie, adică exact “misterele” gândirii feminine, văzute din unghiul opus. Importantă este doar găsirea și stabilirea relației dorite între preopinenți. Una pe bază de comuniune de idei, gândire și opțiuni despre viață, istorie și sport, va arăta cu totul altfel decât una bazată pe completare și întregire prin partener, a unei entități care să răzbească umăr la umăr prin viață. Similar uneia bazată pe găsirea unui job ca partener, în opoziție cu una fundamentată pe oferirea unui job acestuia/-eia. Problematica se vădește a fi iarăși alta în cazul unei relații ocupaționale pe timp drastic limitat, pentru că viața este, nu-i așa?, scurtă, opusă situației în care esențialul este găsirea unui cârlig de care să (ne) agățăm în drumul podului rulant spre celălalt capăt.
Este un truism să afirm că nu există absolut nici un secret în gândirea potențialului partener. În funcție de întruparea acestuia în realitate, există dorințe și speranțe, oferte și cerințe. A extrapola exemplul gândirii individuale a uneia sau a alteia, a oricăreia, asupra întregului gen, este o întreprindere pe atât de neprincipială, pe cât de falsă.
Vârstele, experiențele, lecturile și examenele prin care trecem de-a lungul vieții ne modelează și nu de puține ori blochează, în vehicule de tranziție a speranțelor noastre dintr-un vagon într-altul al propriului tren. Unii rămânem în vagonul restaurant, alții dăm din coate să ajungem mai în față, uitând că este imposibil să treci din primul vagon în locomotivă, cei mai mulți stăm pe o banchetă undeva pe traseu așteptând stația terminus. Cu sau fără bilet de călătorie.
Eternul masculin este similar eternului feminin, dacă e să trecem la legendă, fiind totodată moderni și egali în drepturi și obligații Un mister poate exista bineînțeles, atât de o parte cât și de alta, în măsura în care vrem și suntem în stare să îl creăm. Fondul sonor poate lipsi, cel de club în orice caz, cocktailul din mână, de asemenea. Ceea ce nu poate lipsi însă este sentimentul că acesta este momentul, în acest loc, cu această persoană. Restul e viață care se așterne înainte sau nimic decât încă un cin-cin.
În ceea ce mă privește, femeia ideală este aceea pe care privind-o din apropiere, atunci/acum, acolo/aici, de foarte aproape, cu vedere liberă spre lobul urechii drepte și puțin oblic în spatele acestuia, în momentul în care îmi apropii vârful degetului mijlociu cam la un milimetru distanță, să simt un fior, un tremur imperceptibil, o adiere, o zbatere, o întrebare și, în cazul ideal, un răspuns.
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Unde se termină iubirea, începe… conviețuirea
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
